Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Sfânta Scriptură, izvor de lumină și de comuniune între popoare și generații
Hristos a înviat!
Simpozionul Internațional al Bibliștilor din Europa de Est și de Vest, ediția a VIII-a, organizat de Patriarhia Română, în cooperare cu Eastern European Liaison Committee (EELC) și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ care se desfășoară în perioada 26-31 mai 2019, la Centrul social-pastoral Sfânta Cruce al Mănăstirii Caraiman, și reunește profesori specialiști în studiul Noului Testament, ortodocși, catolici și protestanți, din țară și din străinătate.
Prima întâlnire a fost organizată în anul 1998, la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. Ulterior, au avut loc mai multe întâlniri academice, care au fost organizate la: Mănăstirea Rila, Bulgaria (2001), Sankt-Petersburg, Rusia (2005), Sâmbăta de Sus, România (2007), Minsk, Belarus (2010), Belgrad, Serbia (2013) și Moscova, Rusia (2016).
Simpozionul de la Caraiman este al optulea din seria evenimentelor organizate de EELC în țări majoritar ortodoxe din Europa de Est.
Tema întâlnirii din acest an este Antropologia în Noul Testament și în Tradiția Bisericii și va fi abordată atât în cadrul unor referate principale, cu titlurile: Antropologia în Vechiul Testament și iudaismul elenistic, în Evangheliile sinoptice, în Evanghelia după Ioan și în epistolele pauline, cât și în cadrul unor referate secundare, cu următoarele titluri: Antropologie și eshatologie, Antropologie și creație, Antropologie și etică.
Obiectivul acestui simpozion este de a analiza, la nivel academic, o temă teologică centrală, cu profunde implicații biblice nou-testamentare, precum și de a evidenția rolul și importanța Sfintei Scripturi în istoria omenirii. În acest fel, putem contribui la cunoașterea adevărurilor de credință, revelate prin Cartea Sfântă - Biblia, care constituie baza și rădăcina comună a tuturor cultelor creștine, dincolo de diferențele doctrinare, canonice și liturgice.
Traducerea Sfintei Scripturi în limba proprie fiecărui popor a constituit, încă din vechime, o preocupare deosebită a Bisericii pentru ca mesajul evanghelic să poată fi asumat de fiecare credincios în parte. Să ne aducem aminte că Sfântul Duh, la Sărbătoarea Cincizecimii, a sfinţit limbile neamurilor, făcându-le vase vrednice să primească şi să mărturisească pe Dumnezeu-Cuvântul în specificitatea cuvintelor lor. Pentru aceasta, încă din primele secole, traducerea Sfintei Scripturi în diferite limbi a fost înţeleasă ca o lucrare principală a Bisericii, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se făcea accesibil fiecărui popor, în propriul său grai.
Pentru a marca momentul istoric al împlinirii a 320 de ani de la prima traducere integrală în limba română a Bibliei, traducere cunoscută în istorie sub denumirea de Biblia de la Bucureşti, Biblia lui Şerban sau Biblia de la 1688, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2008 să fie dedicat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii în Patriarhia Română. Prin aceasta, s-a arătat preţuirea faţă de Sfânta Scriptură, în calitatea sa de Cuvânt al lui Dumnezeu, păstrat şi propovăduit de Biserică, fiind comemorați cei care au trudit la traducerea şi tipărirea Bibliei în limba română de-a lungul a peste trei veacuri.
Patriarhia Română acordă o atenție deosebită fidelităţii faţă de textul original în traducerea românească a Sfintei Scripturi, precum şi nevoii de exprimare pe înţelesul poporului, evitând deopotrivă arhaismele neînţelese şi neologismele greu de integrat în cultul Bisericii. De-a lungul timpului, la Editurile Patriarhiei Române au fost tipărite mai multe ediții ale Sfintei Scripturi și ale Noului Testament, dintre care amintim Biblia Sinodală dedicată Anului Centenar, tipărită cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la făurirea statului național unitar român (1918-2018).
Totodată, anul 2019 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești. În acest context, programul simpozionului cuprinde și o sesiune dedicată traducerilor Sfintei Scripturi în limba română.
Așa cum precizează părintele profesor Dumitru Stăniloae, cu privire la rolul profetic îndeplinit de Sfânta Scriptură în istoria poporului român, „Biblia a jucat un rol uriaş, rolul primordial în formarea spirituală a poporului român, de la începuturile lui, nu numai din 1688, de când o avem întreagă tipărită în româneşte. Dar de atunci a început să joace unul şi mai mare. Şi va juca unul tot mai mare, fără întrerupere, în toată istoria viitoare a neamului nostru”1.
Felicităm pe organizatorii acestui simpozion și binecuvântăm pe toți participanții, cu speranța că acest eveniment va contribui la intensificarea legăturilor academice dintre facultățile de teologie reprezentate de profesorii prezenți, în vederea mărturisirii și promovării credinței în Domnul nostru Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, „Cel ce luminează pe tot omul care vine în lume” (Ioan 1, 9).
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la Simpozionul Internațional al Bibliștilor din Europa de Est și de Vest, ediția a VIII-a (26-31 mai 2019, Centrul social-pastoral Sfânta Cruce al Mănăstirii Caraiman).
Notă:
- Pr. Prof. dr. Dumitru Stăniloae, Cultură și Duhovnicie, vol. II, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2012, p. 319.



.jpg)
