Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral‑liturgic şi administrativ, cultural‑misionar şi social‑filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, din punct de vedere pastoral‑liturgic, evocăm:

- activitățile sacramental‑liturgice:5.416 Sfinte Liturghii oficiate; 1.725 alte Sfinte Taine; 744 hiro­tonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 220 sfințiri de biserici noi și 261 resfințiri de biserici restaurate; 3.384 ierurgii și slujiri misionare; 107 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 82 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.053 vizite pastorale înparohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 467 prezidărideconferințe pre­oțești pastoral‑misionare și administrative; 50 prezidări de sinaxe monahaleeparhiale și mitropolitane; 412 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște efectuate de ierarhi în alte eparhii; 541 participări și susți­neri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii(în țară - 421 și în străinătate - 120);acorda­rea de audiențe zilnic, precum și 1.215 zile activitate de teren desfășurată de episcopii‑vicari și arhiereii‑vicari;

- coliturghisirea Patriarhului României, în Catedrala Mitropolitană Sfântul Mina din Hera­klion (19 iunie, Duminica Pogorârii Sfântului Duh), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenți în Creta la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (16‑26 iunie 2016);

- coliturghisirea Patriarhului României, în Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chania (26 iunie, Duminica Tuturor Sfinţilor), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenţi la Sfântul şi Marele Sinod din Creta;

- săvârşirea Sfintei Liturghii în limba română la Mănăstirea Gonia din Creta, de către Prea­sfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de preoţi şi diaconi din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române prezentă la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, în prezenţa Patriarhului României şi a celorlalţi ierarhi ai delegaţiei române. La Sfânta Liturghie au asistat şi Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preafericitul Părinte Teofil III, Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, şi membri ai altor delegaţii (23 iunie);

- săvârşirea primei Sfinte Liturghii la Catedrala Mântuirii Neamului - Catedrala Naţională de către Patriarhul României, înconjurat de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai unor Biserici Ortodoxe surori(4 septembrie), cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea, care a avut loc la București, în perioada 1‑4 septembrie;

- participarea Patriarhului României la manifestările prilejuite de comemorarea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (1716‑2016): săvârşirea Sfintei Liturghii, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, împreună cu Preafericitul Părinte Ioan al X‑lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, şi cu Înaltprea­sfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Rustavi, Georgia (27 septembrie); resfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Bucureşti, sfințirea picturii noi a clopotniței din incinta mănăstirii și binecuvântarea noului muzeu al mănăstirii (26 septembrie); sfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Râmnicu‑Vâlcea și proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu și Meletie și Neofit de la Mănăstirea Stâni­șoara (28 septembrie);

- vizita la Patriarhia Română a unei delegații a Bisericii Ortodoxe a Greciei, care a adus, spre închinare, racla cu părticele din moaştele Sfântului Arhidiacon Ştefan, întâiul Mucenic, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (22-28 octombrie);

- mai multe vizite ale unor ierarhi din alte Biserici Ortodoxe surori în eparhiile Patriarhiei Române;

- ridicarea în rang a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Nicolae, Arhiepiscopul celor două Americi, ca Mitropolit ortodox român al celor două Americi. Ceremonia de ridicare în rang a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae a fost oficiată de Patriarhul României duminică, 30 octombrie, la Catedrala Patriarhală din București, după săvârșirea Sfintei Liturghii;

- alegerea Preasfinţitului Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei celor două Americi, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (28 octombrie 2016);

- trecerea la cele veşnice a Arhiepiscopului justinian al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (30 octombrie);

- alegerea Preasfințitului Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Maramu­reșului și Sătmarului, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului(16 decembrie);

- întronizareaPreasfințitului Părinte Iustin Episcop al Mara­mureșului și Sătmarului a avut loc în data de 27 decembrie, la Baia Mare, în Catedrala Episcopală;

- declararea de către Sfântul Sinod a anului 2018 drept Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918;

- aprobarea canonizării Cu­vioșilor Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu (zi de pomenire 5 octombrie) și a Cuvioșilor Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stănișoara(zi de pomenire 3 noiembrie);

- aprobarea textelor slujbelor și acatistelor Sfinților nemțeni, canonizați de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 5‑7 martie 2008;

- aprobarea canonizării lui ­Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 15 mai);

- aprobarea canonizării Cuvio­șilor Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (zi de pomenire 16 mai);

- aprobarea textelor slujbelor Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea și ale Sfinților Ierarhi Bretanion și Teotim, Episcopii Tomisului;

- inițierea traducerii în limbile engleză, franceză, germană, italiană și spaniolă a slujbelor Sfântului Botez și Sfintei Cununii;

- aprobarea introducerii în cărțile de cult a unor Îndrumări privind înmormântarea pruncilor nebotezați;

- aprobarea privind publicarea Mineiului și Acatistierului Sfinţilor Români;

- înscrierea în Calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Mucenice Agnia (zi de pomenire 21 ianuarie);

- aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul (zi de pomenire 27 mai);

- aprobarea textului Acatistului Sfinților Doctori fără de arginți Chir și Ioan (zile de pomenire 31 ianuarie și 28 iunie);

- aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Hermes din Bononia (zi de pomenire 31 decembrie);

- aprobarea textului Acatistului Sfântului Apostol Timotei (zi de pomenire 22 ianuarie);

- aprobarea unui model unitar și a unei rânduieli liturgice adecvate momentului solemn pentru depunerea jurământului la finalizarea celor trei niveluri de studii universitare: licență, master și doctorat.

În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 41 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

De asemenea, în cadrul activităţii canonice, juridice şi disciplinare, precum şi a procesului de analizare, elaborare, susținere sau punere în aplicare a unor acte normative care conțin prevederi referitoare la viaţa şi activitatea Bisericii şi a cultelor recunoscute, amintim:

- evaluarea de către Sfântul Sinod a inițiativei cetățenești de modificare a art. 48 din Consti­tuția României, în sensul că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie;

- evaluarea importanței deciziei Marii Camere a CEDO în cauza Parohia Greco‑Catolică Lupeni și alții împotriva României;

- adoptarea de măsuri privind asociațiile și fundațiile care funcțio­nează cu binecuvântarea (aprobarea scrisă) Sfântului ­Sinod;

- acordarea binecuvântării Sfântului Sinod pentru înființarea Asociației Juriștilor Ortodocși;

- analiza evoluțiilor recente din România referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).

II. ACTIVITATEA CULTURAL‑MISIONARĂ

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

- participarea Patriarhului României la Sinaxa Întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori (Cham­bésy - Geneva, Elveția, 22‑27 ianuarie); participarea delegației Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe(Academia Ortodoxă din Creta, 16‑26 iunie); vizita în România a Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X‑lea al Antiohiei şi al Întregului Orient şi a unei delegații a Patriarhiei Geor­giei (23 septembrie‑1 octombrie), cu prilejul manifestărilor religioase şi culturale organizate la Patriarhia Română, în cadrul anului 2016 - Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti; vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Gabriel, Mitropolit de Noua Ionie şi Filadelfia, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (22‑28 octombrie);

- participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 2‑4 iunie); participarea la sfinţirea noii biserici din Bar, Muntenegru, Biserica Ortodoxă Sârbă(24‑25 septembrie); reuniunea anuală a Reprezentanțelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) (Nicosia, Cipru, 8‑10 octombrie); participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la festivităţile prilejuite de sărbătorirea a 70 de ani de viaţa a Preafericitului Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (Moscova 19‑23 noiembrie 2016);

- participări ale unor repre­zentanți ai Patriarhiei Române la: întrunirea plenară a Comisiei Mixte internaţionale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano‑Catolică (Chieti, Italia, 15‑21 septembrie); întrunirea internațională „Sete de Pace - Religii şi Culturi în dialog”, organizată de Comunitatea Santâ Egidio (Assisi 18‑20 septembrie); întrunirea Comitetului executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor (Shanghai şi Nanjing, China, 17‑23 noiembrie).

Diaspora ortodoxă română a continuat să se organizeze şi să se dezvolte şi în anul 2016, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.192 parohii şi filii, deservite de 1.025 clerici. De remarcat că, în cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în ­cursul anului 2016, aproximativ 22.850 botezuri, aproximativ 3.300 cununii şi 291 treceri la Ortodoxie.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic‑educațional din anul 2016, menționăm:

- înfiinţarea unui departament pentru relaţia cu organizaţiile neguvernamentale bisericeşti de tineret, prin care s‑a desfăşurat Programul naţional de tabere pentru tineret Tradiţie şi noutate (iulie‑august 2016), în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 170 tineri;

- în perioada 1‑4 septembrie 2016, a avut loc, la Bucureşti, Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din toată lumea, eveniment organizat de către Arhiepiscopia Bucureştilor, în colaborare cu Patriarhia Română, la care au participat 2.500 tineri;

- acordarea unui sprijin unităţilor şcolare de către centrele eparhiale din Patriarhia Română, în valoare de 581.394 lei;

- demersuri pentru înființarea unei extensii universitare, la ­Roma, a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, pentru specializarea Teologie Pastorală;

- acordarea unui sprijin financiar din partea Patriarhiei Române, în vederea participării Corului Symbol la Festivalul‑Concurs ­Internaţional Claudio Monteverdi, de la Veneţia (6‑12 iulie 2016);

- înfiinţarea bursei de merit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, care să fie acordată de către fiecare ierarh al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din fonduri personale, în cuantum de 200 de lei/lună, pentru trei elevi şi studenţi;

- coordonarea Taberei Tradiţie şi noutate, organizată de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, 24‑29 iulie 2016, Mănăstirea Înăl­ţarea Sfintei Cruci - Caraiman;

- pregătirea şi depunerea a trei proiecte educaţionale Alege şcoala!, în vederea obţinerii unei finanţări nerambursabile de la Fondul Social European, în Programul Operaţional Capital Uman (POCU) - 2014‑2020;

- organizarea Concursului Naţional de Creaţie Biserica şi Şcoala din sufletul meu (15 decembrie 2015‑21 mai 2016), la care au participat 22.085 copii, în trei etape: protopopiat, eparhie şi naţională;

- organizarea Concursului Naţional Icoana ortodoxă - lumina credinței, ediția a V‑a (în parteneriat cu Sectorul cultură și patrimoniu religios al Admi­nistrației Patriarhale, 1 februarie‑21 mai 2016);

- organizarea şi desfășurarea, în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti, a Congresului Internațional de Teologie cu tema: Educația religioasă a tinerilor în contextul secularizării actuale, 3‑7 septembrie 2016, Palatul Patriarhiei din București;

- organizarea Congresului Naţional Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a IX‑a (Centrul Naţional pentru Formare Continuă Dumitru Stăniloae din Bucureşti, 19‑21 septembrie 2016);

- organizarea Festivalului-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a IX‑a (în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune, 1 martie‑27 octombrie 2016);

- publicarea suplimentului lunar Lumina Educaţiei al Ziarului Lumina;

- în anul şcolar 2016‑2017, în Patriarhia Română predau disciplina religie6.450 profesori, dintre care 4.393 titulari, 117 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie și 1.940 suplinitori; 1.324 sunt clerici, 5.012 laici cu studii teologice şi 114 laicicu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii și îmbunătățirii orei de religie, la nivelul întregii ţări s‑au încheiat 6.123 parteneriate între parohii și școli, în cadrul cărora s‑au desfășurat activități școlare și extrașcolare diverse;

- în cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 seminarii teologice, cu diferite specializări: Teologie pastorală, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie.În anul şcolar 2015‑2016 au fost şcolarizaţi 5.500 elevi la nivelliceal; dintre cei 1.296 elevi în clasa a XII‑a, 1.054 au obţinut diplomă de bacala­ureat;

- în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Iaşi, Sibiu, Alba Iulia, Cluj‑Napoca, Oradea, Craiova, Arad) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Galaţi, Baia Mare, Timişoara şi Reşiţa);

- în anul universitar 2015‑2016, au fost şcolarizaţi 4.592 studenţi. În anul 2016 au absolvit 1.015 studenţi, iar în anul universitar 2016‑2017 s‑au înscris 1.189. În cadrul specializării Teologie pastorală, au fost școlarizați 3.300 studenţi, iar 674 absolvenţi au obținut diplomă de licenţă. În anul universitar 2015‑2016, numărul masteranzilor a fost de 1.727, dintre care 696 absolvenți, iar în anul universitar 2016-2017 s-au înscris 1.013. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 250 doctoranzi, dintre care 107 în anul universitar 2016‑2017. În anul universitar 2015‑2016, 52 doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie;

- în anul universitar 2015‑2016, au beneficiat de burse de studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 37 studenţi teologi români. În același timp, au fost înscriși la facultăţile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 95 cetăţeni străini şi etnici români, atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În contextul Anului omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și al Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a realizat mai multe emisiuni tematice la Radio TRINITAS şi TRINITAS TV, au fost publicate studii şi articole, iar activitatea de evidență a patrimoniului bisericesc mobil a continuat. Conform rapoartelor primite de la centrele eparhiale, au fost întocmite peste 91.037 fișe pentru obiectele de patrimoniu. În vederea protejării patrimoniului religios, în mai multe unități bisericești au fost reactualizate inventarele și au fost revizuite și îmbunătățite sistemele de securitate.

În cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios au fost întocmite fișele de obiect pentru circa 2.500 piese. Din punct de vedere juridic, pentru 53 dintre acestea s‑au efectuat demersuri de clasare, constituindu‑se astfel Tezaurul Colecției Patriarhiei.

De asemenea, a fost reabilitat și reorganizat Muzeul Mănăstirii Antim, pentru care a fost realizat şi Catalogul Colecției Muzeale de la Mănăstirea Antim. În același timp, s‑au făcut mai multe demersuri pentru reorganizarea Colecției de artă bisericească a Patriarhiei Române, amenajându‑se un nou depozit de conservare în incinta Mănăstirii Antim şi a fost realizat muzeul din cadrul Palatului Patriarhiei.

Comisia de Pictură Bisericească s‑a întrunit în 8 ședințe de lucru, în care au fost examinate și soluționate 916 dosare, dintre care: 209 devize, 181 adjudecări, 245 cereri de înscriere, autorizare sau promovare, 126 recepții, 92 contracte și 63 dosare cu un conținut divers, care vizează competența Comisiei de Pictură Bisericească.

În anul 2016, Radio ­TRINITAS al Patriarhiei Române a continuat să promoveze, în cadrul emisiunilor, informația culturală, religioasă, dar și din domeniile educațional și social. Au fost promovate acțiuni de voluntariat dedicate copiilor din spitale, cu dizabilități, celor din comunități sărace, dar și oamenilor fără adăpost și familiilor defavorizate. În grila de programe a fost introdusă emisiunea ÎNTREBĂRILE ADOLESCEN­ȚEI, realizată în parteneriat cu Asociația „Părinți pentru Ora de Religie” şi Protoieria Sector 3 Capitală.

Pentru promovarea valorilor identitare şi tradiţionale româneşti, Radio TRINITAS a primit Diploma Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Satului, precum şi un Premiu acordat de Muzeul Național Cotroceni în cadrul Galei aniversare - „Muzeul Național Cotroceni - 25 de ani de existenţă în cultura românească”.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a informat opinia publică despre evenimentele bisericeşti, lucrarea pastoral‑misionară, socială, educaţională şi culturală a Bisericii, aducând în atenția publicului istoria, cultura şi tezaurul de credinţă şi spiritualitate creștină românească în context european. Cea mai importantă realizare din anul 2016 a fost lansarea Jurnalului ­TRINITAS într‑un nou format, având o abordare nouă în ceea ce privește structura și conținutul știrilor și o deschidere mai largă asupra subiectelor de actualitate din societate cu impact asupra vieții religioase.

Pentru profesionalismul mediatic, TRINITAS TV a primit Diploma Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” - 80 de ani și Distincția UNESCO.

Activitatea Publicațiilor LUMINA din anul 2016 s‑a împlinit prin ediţiile tipărite şi ediţiile on‑line pe site‑urile www.ziarullumina.ro, www.vestitorulortodoxiei.ro şi www.fototecaorto-doxiei.ro. A fost consolidată structura organizațională (resurse umane şi tehnologie informaţională) şi s‑a intensificat receptivitatea editorială faţă de teme de actualitate ale vieţii bisericeşti şi actualităţii sociale. Având în vedere preocuparea Bisericii pentru extinderea operei social‑filantropice şi pentru cultivarea spiritului creştin de milă şi solidaritate interumană, într‑o societate care devine tot mai individualistă, secularizată şi dominată de atitudini şi comportamente consumiste, Publicaţiile LUMINA au adus în atenţia publicului cititor activităţile eparhiilor, parohiilor şi mănăstirilor prin care iubirea milostivă este împărtăşită prin fapte şi gesturi de întrajutorare. Din toamna anului 2016 este publicată sistematic, de două ori pe săptămână (luni şi joi), rubrica „Filantropia Bisericii”, în care sunt prezentate instituţii şi activităţi caritabile desfăşurate de unităţile bisericeşti din toată ţara. Prin ediţiile print, cu un tiraj zilnic de aproape 23.000 exemplare şi un tiraj difuzat în 2016 de peste 7 milioane exemplare, Ziarul Lumina şi Lumina de Duminică se situează pe locul 3 în clasamentul cotidienelor naţionale.

Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s‑a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site‑ul www.basilica.ro. Au fost postate 6.­000 articole referitoare la viaţa Bisericii Ortodoxe Române, dintre care peste 500 articole au fost traduse în limba engleză. S‑a remarcat o creştere cu peste 50% a numărului de accesări faţă de anul 2015, ceea ce denotă un interes sporit faţă de evenimentele mediatizate pe site‑ul Agenţiei de ştiri BASILICA.

Răspunzând cerințelor jurnalistice actuale, Agenţia de ştiri BASILICA este prezentă, începând cu luna octombrie 2015, şi în reţelele de comunicare socială (social media). Paginile oficiale de Facebook (Agenţia de Ştiri BASILICA; Basilica News Agency), Twitter(@AgentiaBasilica; @BasilicaNews), Instagram (@agentiadestiribasilica) şi Google (Agenţia Basilica) ajută la diseminarea evenimentelor religioase, sociale şi culturale, cu precădere în rândul tinerilor, sprijinind astfel misiunea mediatică a Bisericii.

Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române a redactat peste 70 comunicate de presă şi 10 drepturi la replică şi precizări, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat la peste 100 interviuri, emisiuni și confe­rințe.

Ca rezultat al intensificării cooperării Biroului de presă al Patriarhiei Române cu birourile de presă ale eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, dar și cu institu­țiile media laice, în anul 2016, s‑a constatat o creștere a volumului de informație privind activitatea publică a Bisericii Ortodoxe Române reflectată în mass‑media românească și internațională, fapt care a coincis cu o revenire a încrederii în Biserică la cotele pe care le avea înainte de luna noiembrie 2015, respectiv 71%, conform datelor oferite de sondajul Agenției de Rating Politic dat publicității la începutul lunii octombrie 2016.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2016 se prezintă astfel: au fost tipărite 158 titluri carte, dintre care 102 titluri noi (dintre acestea 54 titluri de carte teologică, 42 titluri de carte de cult şi 6 titluri de carte patristică) şi 13 numere noi din revistele centrale.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 413.620 exemplare carte (253.630 exemplare carte şi 159.990 reviste). De asemenea, au fost executate: 168.610 ex. broşuri, ghiduri şi pliante, 334.370 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade, 87.500 ex. pastorale, 5.320 ex. felicitări, 200.863 ex. calendare foi, 253.188 ex. calendare agendă, 59.776 ex. calendare birou, 53.942 ex. calendare de perete cu spiră, 8.557 ex. calendare cu însemnări, 304.553 ex. icoane (de diverse dimensiuni) - Biblii (în diferite formate), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele ­Lumina Pelerinului, Lumina ­Literară şi Artistică şi Lumina cărţilor -, dar şi lucrări primite din exterior.

Între lucrările mai importante de la Atelierele Institutului Biblic, în anul 2016, mențio­năm: realizarea a două racle din argint de dimensiuni mari, pentru: Mănăstirea Antim din Bucureşti, Mănăstirea Antim din Râmnicu Vâlcea, Biserica Sfântul Spiridon - Nou din Bucureşti, Mănăstirea Izbuc - Oradea; şi o raclă din argint de dimensiuni medii pentru moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, oferită de Patriarhul României Mănăstirii Sfântul Pavel din Muntele Athos. De asemenea, a fost realizat un chivot din argint de dimensiuni mari, macheta Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, precum şi alte obiecte liturgice din argint, din argint filigranat, aurite sau din metal comun, pentru mai multe biserici sau mănăstiri.

Sectorul pelerinaje a desfășurat în cursul anului 2016 activităţi misionare de pelerinaje, cu destinații în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia, Polonia, Marea Britanie), prin participarea a peste 32.700 pelerini (476 pelerinaje interne şi 268 pelerinaje externe). De asemenea, au fost deschise trei sedii secundare noi: la Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi.

Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române a desfăşurat în anul 2016 importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost finalizate, în proporție de 90%, lucrările de montaj aferente platformei metalice de la cota Â27,00 metri, lucrările de realizare a suprastructurii catedralei între cotele  27,00 m ÷  36,00 m (între aceste cote nu este realizată zidăria și turnarea betonului în peretele de la altar) și în proporţie de 45% pentru cele situate între cotele  36,00 m ÷  45,00 m. Aceste lucrări evaluate în cantități reprezintă: execuție zidărie - 3.146 mc; turnare beton - 7.405 mc; montaj armătură flexibilă - 6.258 tone; montaj armătură rigidă - 1.249 tone; montaj cofraje - 22.968 mp; execuție suduri - peste 20.000 metri liniari.

Totodată, în anul 2016 a fost semnat contractul de proiectare și execuție a celor 6 clopote pentru Catedrala Națională, cu societatea Grassmayer (Austria), în valoare de 550.000 euro. După semnarea contractului s‑au demarat lucrările de proiectare pentru clopotul cel mare de 25 de tone, iar în luna noiembrie 2016 acesta a fost turnat. Celelalte clopote vor fi turnate în primul trimestru din anul 2017.

În anul 2016, Palatul Patriarhiei (Centrul de conferinţe) a sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la inaugurare. În luna decembrie 2015 au fost finalizate lucrările ample de restaurare, consolidare și protecție desfășurate în perioada 2014‑2015. În luna ianuarie 2016 a fost efectuată recepția lucrărilor, iar în data de 6 iunie Palatul Patriarhiei a fost sfinţit. În noua sa prezentare, Palatul Patriarhiei a găzduit 50 evenimente și a înregistrat, la finalul anului 2016, aproximativ 60.000 de vizitatori din România şi străinătate, reflectând interesul real manifestat față de acest obiectiv turistic al Capitalei.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a efectuat lucrări de renovare, reamenajare şi dotare tehnică la: Centrul social‑cultural „Sfântul Apostol Andrei”, Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din Bucureşti, „Casa Clerului” din cadrul Centrului cultural‑social „Iustin Patriarhul” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Magazinul de obiecte bisericeşti „Daruri pentru pelerini” al Arhiepiscopiei Bucureștilor ş.a.

Totodată, au fost continuate lucrările de renovare şi modernizare la Centrul cultural misionar „Familia” - Pantelimon.În data de 6 iunie 2016 au fost sfinţite: Corpul D - „Casa Academica” şi Parcul „Concordia”, din incinta Centrului cultural misionar „Familia”. În prezent, continuă lucrările de modernizare a Corpurilor A şi B din incinta Centrului cultural misionar „Familia” - Pantelimon.

III. ACTIVITATEA SOCIAL‑FILANTROPICĂ

În anul 2016, în lucrarea social‑filantropică și medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale și a ONG‑urilor au fost implicate 12.036 persoane, după cum urmează: 28 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate și eparhiali, 539 asistenți sociali, 1.450 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 9.997 voluntari. Totodată, în anul 2016, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au fost desfășurate activităţi social‑filantropice și medicale în 718 instituții și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor sociale, s‑a impus o reorganizare integrată a activităților social‑filantropice pe criterii de competenţă.

Diagrama așezămintelor social‑filantropice se prezintă astfel: 159 cantine sociale și brutării, 38 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 93 centre de zi pentru copii, 12 centre de zi pentru vârstnici, 51 centre rezidențiale vârstnici, 22 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 40 grădinițe sociale și after­school, 15 locuințe protejate, 65 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, o instituție de învățământ pentru adulți, 21 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 14 campusuri de tabără, 47 centre educaționale și alte 104 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare  617 proiecte și programe sociale, dintre care: 15 cu finanţare externă, 74 cu finanţare publică, 451 finanţate din fonduri proprii şi 77 cu finanțare mixtă.

În cadrul aşezămintelor sociale ale eparhiilor Patriarhiei Române au primit asistență 80.116 beneficiari, după cum urmează: a) 27.961 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte țări; b) 5.359 persoane cu dizabilităţi, cu deficiențe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA;
c) 22.958 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 17.314 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 6.524 alte categorii.

Asistența religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 513 preoţi, dintre care: 18 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 96 în unităţi militare, 39 în sistemul penitenciar şi 360 în spitale, aşezăminte de ocrotire ­socială, unități de învățământ ­etc. În toate unităţile menţionate ­mai sus, există în prezent 427 biserici şi capele sfințite, altele 86 aflându‑se în diferite stadii de construcție şi amenajare.

În cadrul activităţii filantropice s‑au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 11.936.933,93 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 21.628.322,7 lei.

Programul „Masa Bucuriei” care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico‑sanitare pentru centrele sociale. Valoarea bunurilor donate în acest program, în anul 2016, este de 722.853 euro. Totodată, în data de 14 ianuarie 2016, Patriarhia Română a semnat un contract cu Artima (franciză Carrefour), în vederea extinderii acestui program.

Pentru susținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2016, la nivelul Patriarhiei Române, s‑au cheltuit 95.841.602 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulți­me de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

În ceea ce privește Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2016, aceasta a realizat 38 deplasări, înregistrând 3.623 beneficiari. În baza datelor culese din teren, medicii şi ceilalți voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului au identificat nevoia unor acțiuni vizând prevenția și educația pentru sănătate. Astfel, a fost dezvoltată această componentă suplimentară a caravanei, voluntarii realizând 8 deplasări în perioada august‑decembrie 2016, deplasări în cadrul cărora s‑au adresat unui număr de 1.015 copii școlari și preșcolari.

În cadrul Campaniei națio­nale „Donează sânge! Salvează o viaţă!”, inițiată de Patriarhia Română (în anul 2013), au fost derulate mai multe campanii de donare de sânge. La acestea au participat mii de donatori. În cadrul campaniilor de donare, în care au fost implicați voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, au participat 8.850 donatori.

Menționăm şi faptul că, începând cu luna septembrie 2016, a fost distribuit, în Mitropolia Munteniei și Dobrogei, tratament pentru hepatita C bolnavilor din rândul clerului și monahilor și rudelor acestora de gradul I. Tratamentul (Ledifos/Hepcinat LP) a fost pus la dispo­ziție ca donație prin bunăvoința domnului George Becali.

*

În concluzie, putem afirma că prioritățile Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016 au fost viaţa spirituală şi educația religioasă a tinerilor, ajutorarea oamenilor cu probleme de sănătate, dar şi sprijinirea persoanelor sărace. Prin toate acțiunile social‑filantropice întreprinse în anul 2016, Biserica Ortodoxă Română continuă tradiția sa multiseculară de a fi sprijin și încurajare pentru cei aflați în nevoi.

Exprimăm recunoştinţă şi prețuire tuturor celor care au ajutat Biserica, prin rugăciune sfântă, dărnicie şi cooperare practică, spre a mărturisi împreună, cler şi mireni, iubirea milostivă a lui Hristos pentru oameni şi bucuria comuniunii în dreapta credinţă, unită cu fapta bună.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe toți cei care lucrează pentru binele Bisericii şi al poporului român, cu sănătate şi mântuire, pace şi mult ajutor!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române