Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Un exemplu strălucit de bunătate, erudiție și fidelitate față de credință și cultură
Am aflat cu adâncă întristare vestea trecerii din această viaţă, după o lungă și grea suferință, a marelui om de cultură, erudit istoric și critic literar, domnul Alex Ștefănescu.
Martor profund implicat al unei prolifice epoci a literaturii române din ultimele cinci decenii, autorul unei monumentale „Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)”, unul dintre cei mai profunzi cunoscători și interpreți ai operei poetice eminesciene, un om onest, generos și credincios, domnul Alex Ștefănescu rămâne și post-mortem un model cultural și moral formator.
Distinsul intelectual creștin a fost și un vrednic colaborator al postului TRINITAS TV, unde a realizat memorabila rubrică „Lecția de literatură”.
În ultimii ani, ca semn de apreciere şi recunoştinţă, am oferit regretatului om de cultură Alex Ştefănescu mai multe ordine sau distincţii ale Patriarhiei Române: Diploma omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur”, în anul 2015, Diploma şi medalia Sfinţirii Catedralei Naţionale şi Diploma omagială a Anului Centenar 2018 cu medalie, iar în anul 2019 i-am acordat Diploma omagială a Anului 2019 şi Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”. Ca o încununare a întregii sale opere dedicate promovării credinţei şi culturii creştine, în anul 2020, i-am conferit Ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române.
În aceste momente de întristare, adresăm sincere condoleanțe soției și familiei îndoliate, prietenilor și tuturor celor îndurerați care l-au cunoscut sau i-au citit cărțile.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părinteşti condoleanţe pentru toţi cei îndoliați,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
.jpg)
