Un harnic lucrător în via Domnului

Mesajul de condoleanţe al PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat familiei îndoliate, la trecerea la cele veşnice a părintelui Liviu Rotar, de la parohia Sinaia II, Protoieria Câmpina

Am primit cu durere creştinească vestea trecerii la Domnul, în dimineaţa zilei de luni, 23 noiembrie 2009, a pr. Liviu Rotar, după o îndelungată suferinţă trupească.

Născut în ziua de 7 noiembrie 1953 la Turda, ca fiu al lui Vasile şi Maria Rotar, a urmat cursurile şcolii primare, gimnaziale, precum şi Liceul Industrial Energetic în urbea natală. După absolvirea liceului, iubind Biserica şi neamul, şi-a îndreptat paşii către Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pentru a aprofunda tainele Teologiei.

În data de 10 martie 1979, după absolvirea acestei prestigioase instituţii teologice, a fost învrednicit de marele har al preoţiei, fiind hirotonit pe seama bisericii parohiei Valea Lungă din cadrul Mitropoliei Ardealului, unde a activat timp de 9 ani. Apreciindu-i-se activitatea desfăşurată la această parohie, a fost transferat la Catedrala din Blaj.

Din 1 iulie 1991, pr. Liviu Rotar a fost numit slujitor în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, ocupând postul de preot II la parohia Sinaia I, Protoieria Câmpina. După numai un an de slujire în acest post, i s-a încredinţat oficiul de paroh al nou înfiinţatei parohii, Sinaia II, unde a activat până în prezent.

La această parohie pr. Liviu Rotar s-a distins ca un adevărat lucrător în via Domnului, desfăşurând o bogată activitate pastoral-misionară şi administrativ-gospodărească. Preacucernicia Sa a reuşit să ridice, în noua parohie, după ce a trecut prin grele încercări, o frumoasă şi trainică biserică de zid, ca o fortăreaţă duhovnicească în calea tuturor provocărilor. Actuala biserică a fost ridicată pe locul unui alt sfânt lăcaş, construit, tot de Preacucernicia Sa, din lemn şi târnosit în anul 1998, dar care a fost distrus până la temelie, în urma unui incendiu izbucnit în seara zilei de 15 august 2006.

Preacucernicul părinte Liviu Rotar nu a ridicat numai zidurile exterioare ale bisericii, ci a lucrat şi la fortificarea zidurilor dinlăuntrul bisericii, urmându-L pe Păstorul cel Bun şi jertfindu-se, cu timp şi fără timp, pentru oile sale cele cuvântătoare. Astfel, a reuşit să reunească o frumoasă comunitate de credincioşi, avându-L în mijloc pe Hristos Domnul şi credinţa cea adevărată. Împreună cu aceştia a construit un aşezământ social, pe care n-a mai reuşit să-l finalizeze, lăsând ca această lucrare să fie dusă la bun sfârşit de unul dintre cei trei fii ai săi, pr. Vasile Florin Rotar.

Cunoscând râvna duhovnicească şi zelul pastoral-misionar al pr. Liviu Rotar, rugăm pe Preamilostivul Dumnezeu să aşeze sufletul său în ceata drepţilor şi să-i dăruiască odihnă în lumina şi dragostea Preasfintei Treimi, iar familiei îndoliate transmitem condoleanţe şi părinteşti binecuvântări.

† DANIEL,

Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române