De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică, joi, 21 noiembrie, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a slujit la hramul Mănăstirii Peștera din
Biserica noastră cultivă cu prioritate dialogul faptelor
1. Poziţia Patriarhiei Române privind construirea Catedralei Mântuirii Neamului nu este atac la persoană, ci apărarea ei în faţa atacurilor repetate ale unor persoane, publicaţii sau ONG-uri ostile acestei lucrări.
Biserica Ortodoxă Română îşi desfăşoară activitatea şi contribuie la viaţa societăţii româneşti în cadrul legal existent şi în modul său specific. Când construieşte sau repară lăcaşuri de cult, ea primeşte uneori fonduri din bani publici pentru că: a fost deposedată de multe proprietăţi în secolul al XIX-lea şi în timpul comunismului, membrii ei sunt cei mai numeroşi contribuabili la impozitele către stat, deţine cele mai multe monumente istorice şi de artă care fac parte din patrimoniul naţional şi nu este susţinută din fonduri externe. Întrucât lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului au început, în prezent se desfăşoară, cu aprobarea Sfântului Sinod, o amplă colectă în toate parohiile şi mănăstirile din Patriarhia Română, pe bază de chitanţiere special imprimate pentru susţinerea financiară a acesteia. 2. Dacă în majoritatea democraţiilor europene occidentale, inclusiv în cea franceză, Biserica majoritară este susţinută, în diferite moduri, din bani publici, şi cultele din România pot fi sprijinite parţial din bani publici. În Statele Unite ale Americii, situaţia este diferită, pentru că acolo bunurile Bisericii nu au fost naţionalizate, cum s-a întâmplat în mai multe state europene, care, din acest motiv, au prevăzut măsuri compensatorii pe termen lung. 3. Catedrala Mântuirii Neamului va completa lucrarea ei spirituală cu activitatea socială (cantină pentru pelerinii săraci, centrul de diagnostic şi tratament etc.), ea având astfel o multiplă utilitate publică. 4. Biserica Ortodoxă Română nu se conduce după sondaje de opinie publică, adică nu se orientează după procente schimbătoare, ci după percepte religioase statornice. Preocuparea ei principală nu este popularitatea din sondaje, ci conştiinţa datoriei pastorale şi misionare în faţa lui Dumnezeu şi a credincioşilor pe care-i slujeşte, indiferent de gradul de democraţie al societăţii în care se află Biserica. 5. Dialogul Bisericii Ortodoxe Române este mai întâi un dialog viu şi concret cu cei care participă constant la viaţa ei şi o ajută efectiv, nu rămân simpli spectatori critici, sceptici sau indiferenţi. Biserica noastră nu exclude dialogul cu oameni de alte credinţe şi convingeri, când aceştia apără sau promovează valori perene, nu doar mode efemere sau atitudini conjuncturale partizane. Biroul de presă al Patriarhiei Române