Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Biserica „Sfânta Troiţă“ din Feleac va fi sfinţită

Biserica „Sfânta Troiţă“ din Feleac va fi sfinţită

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Oana Rusu - 06 Iun, 2014

Credincioşii din Feleacu se vor bucura, la praznicul Sfintei Treimi, de prezenţa IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei care, alături de PS Episcop-vicar Vasile Someşanul şi un sobor de preoţi şi diaconi, va sfinţi Biserica „Sfânta Troiţă“. Aflată în vecinătatea ctitoriei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, noua biserică are un stil arhitectural moldovenesc, îmbinat armonios, pe alocuri cu cel brâncovenesc.

Pe culmile Feleacului, între cer şi pământ, alături de Arhiepiscopia devenită, apoi, Mitropolie, a funcţionat şi o Mănăstire cu hramul „Sfinta Troiţă“, ale cărei vestigii se mai puteau vedea, la începutul acestui secol, în partea de sud-est a satului, după cum a spus protosinghelul Alexandru Ghenţ. Conform cercetărilor academicianului Marius Porumb şi ale istoricului şi arheologului Adrian Andrei Rusu, citaţi de protos. Alexandru Ghenţ, în secolele XVII-XVIII, această mănăstire a devenit un important centru de copiat cărţi liturgice, fiind cunoscute ca provenind de aici un „Apostol“ slavon din secolul XVI şi alte două manuscrise din 1716, copiate de călugărul Eustatie Rus de la Mănăstirea Feleacului. Egumenul Eustatie era şi dascălul şcolii ce fiinţa pe lângă mănăstire.

Cea mai veche atestare a călugărilor felecani şi a Mănăstirii „Sfintei Troiţe“ datează, din cercetările de până acum, din 1581. Un alt document, din 1597, relatează că, în acel an, călugării avuseseră nevoie de 4000 de şindrile şi câteva bârne. Dacă nu este vorba de o reparaţie necesitată de un accident, atunci din schimbarea materialelor, la acoperiş, în mod special, se poate înţelege că începutul construcţiei mănăstireşti se făcuse mai devreme cu 50 de ani, fapt ce antedatează mănăstirea pe la 1550, conform cercetărilor istoricilor. În 1643 sunt consemnate pentru întâia oară la Feleac călugăriţe. 

Sfârşitul aşezământului monastic a fost determinat de autorităţile habsburgice, în 1785. Aşa cum dovedesc cercetările arheologice, după acest an, vechea biserică a mănăstirii a fost desfăcută, nu incendiată sau lăsată să dispară măcinată de timp. Totuşi, centrul monastic s-a păstrat în memoria sătenilor din Feleac, care, până astăzi, numesc locul unde s-a aflat: „La mănăstire“. Acolo se află o troiţă din lemn, piatră şi bronz, în locul alteia mai vechi.

Reînfiinţarea mănăstirii

După 1989, sătenii din Feleac, împreună cu parohul lor, înaintează Consiliului eparhial dorinţa lor scrisă de a reînfiinţa vechea mănăstire. În 1991, Sfântul Sinod, luând act de dorinţa sătenilor şi la propunerea Consiliului eparhial hotărăşte reînfiinţarea vechii mănăstiri. În 1992, ierodiaconul Alexandru a fost transferat de la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, la Feleac, fiind însărcinat cu ridicarea mănăstirii. Arhiepiscopul Teofil Herineanu a propus ca mănăstirea să nu mai fiinţeze pe vechiul amplasament, ci chiar la Biserica arhiepiscopală, hirotonindu-l pe ierodiaconul Alexandru întru ieromonah, rânduindu-l ca paroh al Feleacului şi stareţ al Mănăstirii „Sfânta Troiţă“, după cum a povestit chiar părintele stareţ.

Cu binecuvântarea arhiepiscopului Bartolomeu, în august 1993, Preasfinţitul Irineu, Episcopul-vicar de atunci, a pus piatra de temelie pentru noua biserică felecană, care urma să fie, în acelaşi timp, biserică parohială şi mănăstirească, cu hramul „Sfintei Treimi“. Astfel a fost reactivată vechea mănăstire a Feleacului, a spus protos. Alexandru Ghenţ.  

Lucrările de construcţie au început în 1994, când s-a elaborat un proiect al întregului complex monahal de la Feleac: biserică, paraclis, turn de clopotniţă, casă monahală, casă muzeu, porţi, împrejmuiri etc. Proiectul a fost executat de Institutul de Proiectări Cluj, condus de ing. Ion Donisanu, de către arhitectul Ioan Arboreanu. La dorinţa arhiepiscopului Bartolomeu, ţinându-se cont de faptul că Biserica arhiepiscopală de la Feleac este ctitorie ştefaniană, stilul arhitectural ales este cel moldovenesc, fiind îmbinat armonios, pe alocuri, cu cel brâncovenesc. Biserica are mobilier sculptat în lemn de tei şi stejar, într-un atelier din Bacău. Vitraliile sunt lucrate în două ateliere: cele ornamentale la Târgul Mureş, iar cele care îi reprezintă pe sfinţi, la Piatra Neamţ. Pictura murală, în tehnica frescă, este opera pictorului Constantin Ciupercă din Moineşti - Bacău, iar mozaicurile exerioare sunt lucrate de artişti clujeni.

Curtea mănăstirii este amenajată în cel mai mic detaliu, dorinţa stareţului fiind aceea de a „statornici pacea cerului în inima privitorului, scoţându-l din cotidian, îndemnându-l la rugăciune şi înălţându-l spre Rai“. De asemenea, micul paraclis, zidit în piatră, „aşteaptă pe cei vii să-şi plece tainic genunchii la rugăciune, dar în el vor fi aşezaţi spre prohodire cei care trec din biserica luptătoare în cea triumfătoare“, a spus protos. Alexandru Ghenţ, care a adăugat că tot aici se află şi o casă muzeu, care reconstituie vechile case ţărăneşti felecane.

„Interioarele ei vorbesc despre credinţa, hărnicia şi priceperea locuitorilor Feleacului de altădată. A fost ridicată şi spre a face pomenire a celui ce a fost Ştefan Micle, fiu al Feleacului, profesor şi rector al Universităţii din Iaşi“.

Nu în ultimul rând, credincioşii din Feleacul de azi sunt „vrednici de toată lauda“, după cum a spus stareţul, care a adăugat că „întreaga lucrare privind zidirea complexului monahal şi grija faţă de biserica veche s-a făcut din jertfelnicia enoriaşilor felecani“.