„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Catedrala Mântuirii Neamului la ceas aniversar
La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Au trecut șase ani de când românii și-au serbat centenarul reîntregirii, moment istoric care a fost marcat în mod solemn de Biserica Ortodoxă Română prin târnosirea Catedralei Mântuirii Neamului, lăcaș simbol al statorniciei în credință a românilor din toate timpurile, dedicat memoriei celor care, cu preț de sânge, au apărat neamul, limba și credința. În timpul scurs de la acel moment istoric, lucrările s-au desfășurat într-un ritm alert atât la interior, cât și la exterior, mărețul lăcaș de cult dezvăluindu-și frumusețea sublimă conferită de armonia formelor și a culorilor.
Detalii despre stadiul lucrărilor ne-a oferit inginerul Petru Chiuță, consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale: „La exteriorul catedralei, având în vedere apropierea anotimpului rece, se lucrează la decorațiunile din piatră ale prefabricatelor de la cota +36.00 m de pe fațada nord, la cota +11.00 m din zona absidei Altarului, respectiv la ancadramentele din piatră ale pridvorului vest. În paralel cu aceste lucrări, se execută și finisajele prefabricatelor de la cota +36.00 m. Imediat după finalizarea acestora se va demonta schela, întreaga fațadă a catedralei fiind, astfel, finalizată. La spațiul liturgic exterior se toarnă ultimele grinzi ale cupoletelor și turnurilor de la intrarea în acest perimetru exterior. La interior se lucrează la instalațiile termice, electrice și sanitare pe toate nivelurile catedralei, se lucrează la finisajele spațiilor tehnice care vor adăposti tablourile electrice, posturile de transformare și centralele de ventilație”.
Crezul ortodox la baza turlei Pantocrator
De asemenea, la interior, lucrările de pictură în tehnica mozaic continuă să progreseze, revelând, în pofida condițiilor tot mai dificile din cauza instalării anotimpului rece, fragmente și chipuri de mare strălucire. Recent, lucrările de mozaic au ajuns la baza turlei Pantocrator, fiind montate ultimele fragmente ale scenelor și elemente decorative ce compun ansamblul iconografic prevăzut în acest spațiu. Ultima etapă care precedă finalizarea picturii în turla Pantocrator va consta în aplicarea, pe inelul de la baza acesteia, a textului Simbolului de credință, care va fi redat integral.
Redactarea completă a Crezului pe inelul de la baza turlei principale a Catedralei Naționale simbolizează, într-o formă elocventă și profundă, unitatea și deplinătatea mărturisirii credinței ortodoxe dreptmăritoare de către toți creștinii ortodocși. „Crezul, în acest context, transcende simpla expresie simbolică, devenind un testament viu al credinței, rostit din inimile tuturor românilor care participă la Sfintele Liturghii. Este un liant neîntrerupt între trecut și viitor, o punte care unește generațiile și întărește legătura spirituală dintre cei care au contribuit la consolidarea identității noastre de neam, de limbă și de credință. Mozaicul Crezului inscripționat pe pereții Catedralei Naționale subliniază ideea înălțătoare de comuniune a tuturor creștinilor ce vor trăi bucuria liturgică în această catedrală, fizic sau spiritual, oriunde în țară sau în lume. Este o șansă unică de a se reuni atâția oameni într-un singur loc, având deasupra lor, redată în mod simbolic, în dimensiunea iconografică, bolta cerească, urmată de registrul Simbolului de credință - sub care se află reprezentați și sfinții ierarhi care au participat și contribuit la alcătuirea lui, din cadrul Sfintelor Sinoade Ecumenice -, și de a-l rosti împreună, în limba noastră română, sub același cer rugându-ne unui singur Dumnezeu Treimic și mărturisind aceeași credință. Astfel, Catedrala Națională se prezintă nu doar ca un edificiu monumental, ci ca un simbol al unității și continuității credinței și identității întregului neam românesc”, a declarat Daniel Codrescu, coordonatorul lucrărilor de pictură de la Catedrala Mântuirii Neamului.