„Chemaţi la o singură nădejde în Hristos” - A XIII-a Adunare a Conferinţei Bisericilor Europene (Lyon, Franţa, 15-21 iulie 2009)

În perioada 15-21 iulie 2009 a avut loc la Centrul de Conferinţe Cité Internationale din Lyon (Franţa) a XIII-a Adunare a Conferinţei Bisericilor Europene (KEK, aici prescurtată: CBE), având ca temă „Chemaţi la o singură nădejde în Hristos”. S-au sărbătorit 50 de ani de la înfiinţarea acestui organism, în anul 1959. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la sesiunea de deschidere a lucrărilor adunării, iar în data de 16 iulie a susţinut o alocuţiune cu titlul „Speranţa se naşte din credinţă şi se manifestă prin iubire”.

Mesajul final al acestei adunări cuprinde mărturia comună a nădejdii în Hristos Cel înviat, ca izvor al iubirii, iertării şi împăcării. Documentul aminteşte faptul că „încă mulţi oameni în Europa trăiesc cu amintirea dictaturii ateist-comuniste din Europa Centrală şi de Est.

Context şi motivaţie

Structurată în sesiuni plenare, grupe de lucru, audieri şi seminarii, încadrată dimineaţa şi seara de rugăciuni ale fiecărei confesiuni în parte, adunarea a cuprins în total mai mult de 800 de participanţi, dintre care 307 delegaţi oficiali şi 58 reprezentanţi delegaţi, la aceştia adău-gându-se observatori, vorbitori, consilieri, oaspeţi, stewarzi, voluntari etc. Unul dintre oaspeţii de seamă ai adunării a fost Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care din anul 2003 şi până la adunarea de la Lyon a îndeplinit şi funcţia de vicepreşedinte în Comitetul Central al CBE.

În ziua de 15 iulie 2009, Preafericirea Sa a participat la sesiunea de deschidere a lucrărilor adunării, iar în data de 16 iulie a susţinut o alocuţiune cu titlul „Speranţa se naşte din credinţă şi se manifestă prin iubire”. Părintele Patriarh Daniel a fost însoţit de IPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi IPS Iosif Pop, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, iar delegaţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române care a participat la cea de-a XII-a Adunare a CBE a fost constituită din IPS Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, şi alţi profesori, preoţi şi reprezentanţi ai Mitropoliilor din cadrul Patriarhiei Române.

A XIII-a Adunare a Conferinţei Bisericilor Europene a stat sub semnul retrospectivei celor 50 de ani de existenţă şi a necesităţii unui nou început.

Inaugurarea religioasă a adunării a avut loc, miercuri, 15 iulie 2009, la ora 14:30, printr-o slujbă Te Deum în Biserica istorică „St. Bonaventure”, gazdă fiind Cardinalul Philippe Barbarin, Arhiepiscopul Lyonului. În cadrul serviciului religios, au luat cuvântul părintele Atanasie Iskos, reprezentantul consiliului local al Bisericii, CREL, şi doamna Victoria Kamondji, vicepreşedintă a Federaţiei Protestante din Franţa, predica fiind rostită de către Arhiepiscopul Anastasios, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Albaniei şi vicepreşedinte al Conferinţei Bisericilor Europene, care a evidenţiat faptul că numai acest tip de nădejde, orientată eshatologic, poate deschide noi posibilităţi şi perspective, „acolo unde raţiunea şi experienţa umană eşuează”. Acest lucru înseamnă totodată împreună-asumarea nădejdii creştine, ca moment central al apropierii ecumenice: „nu trăim din diferite nădejdi”, ci din nădejdea unică izvorâtă din taina Sfintei Treimi.

„Ziua speranţei”

Ziua de joi, 16 iulie, a început cu o Utrenie, săvârşită de către IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, şi pregătită de către pr. lect. dr. Zaharia Matei, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, membru în comitetul de pregătire a programului de rugăciuni. A urmat plenara administrativă, în cadrul căreia, după finalizarea şi votarea listelor pentru comitetele coordonatoare ale adunării, a avut loc o prezentare a activităţii CBE de la ultima adunare generală. În cadrul acestei prezentări, părintele profesor Viorel Ioniţă a subliniat necesitatea atât a dialogurilor bilaterale, cât şi a celor multilaterale. În perioada 2003-2009, dialogul teologic între Biserica Ortodoxă pe de o parte şi diferite comunităţi protestante pe de altă parte a reprezentat o prioritate pentru Comisia „Bisericile în dialog”.

După-amiaza „zilei speranţei” a fost inaugurată de alocuţiunea susţinută de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu titlul „Speranţa se naşte din credinţă şi se manifestă prin iubire”. Prima parte a prelegerii („Iisus-Hristos - izvorul speranţei”) a constituit o meditaţie teologică axată pe ideea centrală a identificării speranţei creştine cu persoana Mântuitorului Iisus Hristos, Cel care a ridicat natura Sa umană îndumnezeită, „în intimitatea iubirii veşnice a Preasfintei Treimi”. Speranţa creştină presupune totodată „cooperarea omului cu Dumnezeu”, concretizată în primul rând în lupta pentru întruparea binelui în lume. Departe de a fi ceva abstract sau un simplu exerciţiu moral, această luptă stă sub semnul tensiunii continue între „fragilitatea sau neputinţa firii umane, pe de o parte, şi puterea harului lucrător” pe de altă parte. În a doua parte a alocuţiunii sale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a schiţat consecinţele acestui drum creştin al speranţei pentru conlucrarea între Bisericile creştine la nivel european, apelând pentru o reafirmare curajoasă. Bisericile sunt chemate să arate ieşirea din criza spirituală a societăţii europene (dublată de cea economică), având curajul formulării unor „soluţii noi pentru probleme noi”: „Va trebui să ne obşnuim tot mai mult cu pluralismul religios, cu respectul faţă de ceilalţi, fără să cădem în relativism doctrinar sau moral. Dar cum putem păstra propria identitate, când totul se schimbă în jurul nostru? Desigur, numai cultivând şi îmbogăţind relaţia noastră cu Iisus Hristos, Cel ce ieri şi azi şi în veci este Acelaşi (cf. Evrei 13, 8), în Biserica Sa, Trupul Său tainic.”

Alocuţiunea a fost urmată de scurte luări de cuvânt din diferite perspective confesionale privind tema speranţei. La sfârşitul zilei, pe lângă continuarea discuţiilor de ordin administrativ, a fost prezentată câştigătoarea concursului pentru eseuri teologice, Claire Sixt-Gateuille, din cadrul Bisericii reformate din Franţa, care a susţinut o scurtă conferinţă despre „vocaţia speranţei” din punct de vedere ecumenic.

„Ziua viziunii”

Activitatea în plen din ziua de vineri, 17 iulie, a debutat cu o alocuţiune de exegeză biblică a citatului paulin din tema adunării, „Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre” (Efes. 4,4), susţinută de episcopul Wolfgang Huber, preşedintele Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania (EKD).

Comentând textul biblic în context actual, episcopul Huber a enunţat mai multe principii ale conlucrării ecumenice europene din viitor. Concret, Wolfgang Huber a pledat pentru depăşirea prejudecăţilor interconfesionale, pentru dezvoltarea unei mărturii comune a unităţii în diversitate, dar şi pentru întoarcerea la izvoarele credinţei: „unitatea Bisericii nu trebuie inventată, este fundamentul pe care stăm”.

Discuţia tematică a fost urmată de o dezbatere administrativă privind restructurarea CBE în următorii ani. Moţiunea a fost discutată, îmbunătăţită prin diferite amendamente şi, în final, acceptată, cu următoarele rezultate: în cadrul adunării generale de la Lyon se constituie o grupă de lucru de 15 persoane (votată în plen), care va pregăti până la sfârşitul anului 2011 propuneri de modificare a constituţiei CBE, ţinând cont de moţiunea EKD, propunerile fiind trimise ulterior spre consultare fiecărei Biserici membre CBE, precum şi Comisiilor CBE. În 2013, se va ţine Adunarea generală CBE, în cadrul căreia Comitetul Central va prezenta concluziile acestui proces de restructurare. E important de menţionat că reprezentanţii ortodocşi au susţinut finalizarea cât mai rapidă a acestui proces de restructurare, contribuind astfel la decizia finală ca viitoarea adunare generală să fie ţinută în 2013, şi nu în 2015, cum ar fi fost normal după actuala constituţie a CBE, precum şi la faptul ca grupa de lucru să-şi coordoneze activitatea cu cea a Comitetului Central.

În aceeaşi zi, au avut loc şi întâlniri pe grupuri confesionale, menite să clarifice anumite poziţii comune, respectiv să faciliteze o cunoaştere reciprocă directă. În cadrul întâlnirii delegaţilor ortodocşi, Arhiepiscopul Atanasie al Tiranei şi al întregii Albanii a vorbit participanţilor despre necesitatea de a privi peste graniţele propriei Biserici, având conştiinţa că Ortodoxia nu poate fi înstrăinată, ci este un dar, care trebuie împărţit şi mărturisit şi celorlalţi.

Priorităţi şi perspective

Ziua de sâmbătă, 18 iulie, a fost dedicată, pe de o parte, denumirii priorităţilor de activitate în Comisiile CBE pentru viitor, iar pe de altă parte aprofundării tematice, în grupuri de lucru, a subiectelor majore care preocupă Bisericile Europene. Totodată, au fost prezentate şi dezbătute primele versiuni ale diferitelor declaraţii finale ale adunării.

În privinţa priorităţilor de lucru, în cadrul Comisiei „Bisericile în dialog”, condusă de pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, dialogul teologic cu Bisericile Ortodoxe rămâne o prioritate. Pr. prof. Ioniţă a evidenţiat necesitatea de a schimba strategia tematică. Stabilirea şi discutarea temelor din CBE ar trebui să ia mai mult în consideraţie specificul fiecărei regiuni, deoarece, în funcţie de contextul regional, şi priorităţile sunt diferite. O altă sarcină de viitor ar trebui să fie intensificarea cooperării cu facultăţile de teologie. La rândul său, Colin Williams a spus că, în viitor, se doreşte elaborarea unui profil mai clar al CBE, precum şi găsirea unui fel de a colabora mai efectiv între comisii. Printre subiectele care au fost dezbătute în cadrul acestei sesiuni (în urma luărilor de cuvânt ale delegaţilor) menţionăm: problema mediului înconjurător ca temă ecumenică fundamentală; problema persecuţiei creştinilor în lume; necesitatea unui accent teologic mai puternic în activitatea CBE, respectiv a Adunării Generale; articularea unei voci profetice în Europa, pentru dreptate şi pace.

În continuarea plenarei tematice, s-au desfăşurat 15 ateliere, cu următoarele teme: 1. Dialogul cu instituţiile europene; 2. Dreptate socială în Europa; 3. Drepturile omului şi libertate religioasă; 4. Globalizare; 5. Misiune; 6. Spiritualitate; 7. Speranţa în unitate: unitate în diversitate, fiinţa Bisericii şi Bisericile de migranţi, Bisericile minoritare africane şi etnice; 8. Speranţa în dreptate - protejarea refugiaţilor în Europa secolului XXI; 9. Investiţii bazate pe credinţă - Bisericile şi investiţiile responsabile d.p.d.v. social; 10. Angajament şi încredere; 11. Dialog şi consolidarea relaţiilor; 12. Coerenţă şi vizibilitate; 13. Mărturie şi responsabilitate; 14. Rolul CBE în mişcarea ecumenică; 15. CBE ca platformă a dialogului cu celelalte Biserici creştine şi cu alte comunităţi religioase.

Conferinţa Bisericilor Europene, la 50 de ani

Ziua de duminică, dedicată aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea CBE, a debutat cu slujbe ţinute de fiecare confesiune în parohiile gazdă din Lyon. Delegaţii ortodocşi au participat cu toţii la Utrenia şi Sf. Liturghie săvârşite la biserica ortodoxă grecească „Buna Vestire”, la care a asistat şi Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. După-amiază, festivitatea propriu-zisă a constat într-o retrospectivă a celor cinci decenii din istoria CBE, oglindită în imagini istorice, precum şi în momente teatrale, simbolizând umoristic călătoria acestei instituţii: greutăţile începutului, complexitatea întrebărilor, diversitatea călătorilor, fascinaţia ţelului. La acestea s-au adăugat scurte mărturii susţinute de Alexandros Papaderos (fost director al Academiei ortodoxe din Creta), John Arnold (fost decan la Durham şi preşedinte al CBE intre 1991-1997), Marjolaine Chevallier (Biserica reformată din Franţa) şi Antje Heider-Rottwilm (Brücke - Formul ecumenic HafenCity Hamburg).

În cadrul momentului aniversar, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a susţinut o alocuţiune despre viitorul Conferinţei Bisericilor Europene. Subliniind necesitatea unei mărturii comune a creştinilor din Europa, mărturie concretizată nu în ultimul rând prin „Charta Oecumenica”, Patriarhul Ecumenic a făcut un apel către Bisericile membre de a face cunoscut acest document credincioşilor şi de a pune în aplicare principiile enunţate în cadrul acestuia. Totodată, el a accentuat faptul că nu ne putem mulţumi cu roadele de până acum şi a formulat următoarele propuneri pentru activitatea CBE din viitor: preluarea în programele de studiu ale facultăţilor de teologie a unui duh al reconcilierii între confesiuni, evaluarea contribuţiei teologice a CBE, cooperarea între facultăţile de teologie, continuarea dialogului cu instituţiile europene, fundamentarea drepturilor omului într-o antropologie creştină. Patriarhul Ecumenic a reiterat dorinţa ca, în viitor, şi Biserica Romano-Catolică să devină membru a CBE, deoarece numai o voce comună a tuturor Bisericilor Europene poate da un răspuns coerent şi credibil problemelor Europei: xenofobismul, rasismul, criza spiritualităţii, criza economică, sărăcia, problema imigranţilor, şomajul, deteriorarea mediului înconjurător. Conlucrarea Bisericilor Europene este „necesară şi urgentă”, ea presupunând în primul rând mărturia Mântuitorului Hristos Cel înviat, ca „nădejde a lumii”. Aniversarea CBE a cuprins şi celebrarea integrării Comisiei Bisericilor pentru Migranţi în Europa (CCME) în CBE, proces început cu câţiva ani în urmă.

Mesaj şi declaraţii finale

Luni, 20 iulie, Adunarea Generală a votat componenţa noului Comitet Central (40 persoane) între care se numără şi doi delegaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, IPS dr. Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, şi lect. dr. Alina Pătru, precum şi pe cea a Grupului de lucru (15 persoane), care va elabora propunerile de reformă instituţională a Conferinţei Bisericilor Europene.

Adunarea a adoptat de asemenea un mesaj final, adresat tuturor Bisericilor membre, un raport de obiective cuprinzând priorităţile activităţii viitoare a Comitetului Central, precum şi un număr de şase declaraţii publice cu următoarele teme: 1. Chemaţi să onorăm populaţia migrantă; 2. Chemaţi să promovăm principii etice în structurile financiare şi economice; 3. Chemaţi să fortificăm drepturile omului, libertatea religioasă şi relaţiile; 4. Chemaţi spre o mai bună chivernisire a creaţiei; 5. Chemaţi spre o lume fără arme nucleare şi 6. Bisericile chemate să fie solidare cu minoritatea romă din Europa. Din raportul de obiective care trasează liniile directoare ale activităţii Comitetului Central în următorii ani, merită menţionate afirmaţiile finale, care ajută la identificarea rolului şi a sarcinii Conferinţei Bisericilor Europene: „CBE trebuie să fie un forum al cunoaşterii reciproce şi al formării ecumenice, pentru a construi punţi, pentru a întări relaţiile între Biserici şi pentru o mărturie comună. CBE trebuie să fie o voce comună a Bisericilor membre în Europa şi un instrument ecumenic de cooperare cu şi pentru instituţiile europene. CBE trebuie să fie o platformă de dialog cu alte Biserici creştine şi cu alte comunităţi religioase din Europa. CBE trebuie să fie o comunitate a diversităţii trăite împreună cu migranţi, refugiaţi şi minorităţi etnice.”

Mesajul final cuprinde mărturia comună a nădejdii în Hristos Cel înviat, ca izvor al iubirii, iertării şi împăcării. Documentul aminteşte faptul că „încă mulţi oameni în Europa trăiesc cu amintirea dictaturii ateist-comuniste din Europa Centrală şi de Est, care continuă să influenţeze oameni, să provoace neîncredere şi să împiedice o adevărată reconciliere între Est şi Vest”. La această rană se adaugă „noile ziduri dintre naţiuni, culturi şi religii”, precum şi divizarea crescândă între „locuitorii autohtoni şi migranţi, între săraci şi bogaţi, între cei ce au de lucru şi şomeri”. În faţa crizei economice, Bisericile europene fac apel la articularea unei economii bazate pe „responsabilitate etică şi durabilitate ecologică”, lucru care trebuie să transpară în primul rând din politica financiară a bisericilor membre. Conferinţa Bisericilor Europene crede într-o Europă „deschisă şi primitoare”, ale cărei uşi sunt deschise tuturor care caută refugiu în faţa persecuţiilor şi a violenţei - lucru concretizat în strânsa colaborare cu CCME. Ca sarcini pentru viitor, Conferinţa îşi propune nu numai restructurarea internă, ci şi asumarea „mesajului îndrăzneţ al speranţei - o speranţă care nu se exprimă prin cuvinte goale, ci prin fapte şi printr-o credinţă vie”.