Conferinţă internaţională de teologie la Bose

Conferinţa internaţională intitulată „Darul Ospitalităţii”, dedicată teologiei ortodoxe, a debutat la Bose, în Italia de Nord, miercuri, 6 septembrie. Întâlnirea ajunsă la a 25-a ediţie, organizată de teologul Enzo Bianchi şi călugării cunoscutei mănăstiri italiene, se desfăşoară pe durata a patru zile şi adună peste 200 de participanţi din majoritatea ţărilor europene, dar şi de pe alte continente, cei mai mulţi dintre ei ortodocşi. Printre invitaţii de seamă se numără Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, şi Preafericitul Părinte Teodor II, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al Întregii Africi.

În mănăstirea situată la poala Alpilor piemontezi are loc în acest an a 25-a conferinţă anuală dedicată teologiei răsăritene, unde de-a lungul anului s-au discutat teme de spiritualitate, teologie dogmatică, liturgică şi alte ramuri de interes ale Ortodoxiei, în prezenţa a numeroşi teologi din spaţiul grecesc, slav, din România, Georgia sau diaspora ortodoxă, ierarhi, preoţi, profesori de teologie, doctoranzi, călugări, maici sau laici. Mănăstirea care a adunat timp de un sfert de secol cu mare ospitalitate teologi de pretutindeni organizează la acest minijubileu al teologilor o conferinţă tocmai despre ospitalitate, una dintre virtuţile creştine cele mai de preţ.

Marţi-dimineaţă, conferinţa a debutat cu salutul călduros al teologului Enzo Bianchi, fostul stareţ şi întemeietorul mănăstirii, care a mulţumit participanţilor veniţi din toată lumea la această sărbătoare dedicată Ortodoxiei.

În conferinţa intitulată „Receptarea umanităţii pe un pământ locuibil”, Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu, cunoscut pentru implicarea în promovarea culturii protecţiei mediului înconjurător, a vorbit despre frumuseţea lumii create de Dumnezeu. Porunca dumnezeiască „creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi îl supuneţi şi stăpâniţi...” (Gen. 1,28) nu avea însă înţelesul dat de lumea modernă, acela de a acapara şi a exploata după bunul-plac întreaga lume, fiindcă „umplerea pământului” şi „supunerea” erau văzute a fi calităţi ale împăratului în raport cu supuşii, acelea de stăpânitor cu responsabilitate părintească. Patriarhul a accentuat ideea că pe pământ toţi oamenii sunt de fapt străini, trecători care nu aici au aici locuinţă permanentă (Evrei 13,14), ci în cer. Iubirea de străini ca virtute monastică include în sine ideea că nimic nu aparţine omului, ci primeşte de la Dumnezeu pentru a împărţi mai departe cu aproapele său, prin aceasta îndeplinindu-se, la fel ca în Taina Euharistiei, sfinţirea creaţiei prin dăruirea ei ­înapoi Creatorului.

Patriarhul Teodor II al Alexandriei a susţinut conferinţa „Înţelegând binecuvântarea străinului”, în care pe lângă argumentele teologice a adus în atenţie situaţia Africii, „continentul viitorului”, acolo unde condiţia străinului, a imigrantului, a celui fără un loc al său este o obişnuinţă de secole. Însă tocmai întâlnirea cu străinul aduce binecuvântare pentru creştin, fiindcă necunoscutul care are nevoie de ajutorul nostru este mijlocitor în susţinerea celor săraci sau în diferite nevoi şi închipuie Persoana lui Hristos, Care la Judecata Sa va binecuvânta pe cei care I-au oferit să mănânce, să bea, I-au dat adăpost, o haină şi L-au cercetat (Mt. 25, 34 ş.u.). Ospitalitatea faţă de străin, care e aproapele nostru, nu este determinată sociologic, ci reprezintă iubirea şi slujirea pe care, prin intermediul oamenilor, le închinăm lui Hristos, Cel care nu avea unde să-Și plece capul. Străinul e acel „instrument” binecuvântat prin care ne exersăm capacitatea de a dărui. Patriarhia Alexandriei continuă azi o misiune în care ospitalitatea este prioritară, asemenea creştinilor din vechime ai acestei cetăţi, oferind adăpost atât acasă, în Egipt, cât şi în ţările din inima continentului, fără a face deosebire de naţionalitate şi credinţă, fiindcă în generozitatea ajutorării aproapelui suntem chemaţi să ne asemănăm samarineanului milostiv, care el însuşi era de alt neam şi altă cultură.
Conferinţa a continuat cu mesajele cordiale trimise de Patriarhul Kiril al Rusiei şi Patriarhul Ioan X al Antiohiei şi al Întregului Orient. Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, a fost comunicat de către Preasfinţitul Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei.

Dimineaţa s-a încheiat cu alocuţiunea teologului Enzo Bianchi, intitulată „Am fost străin şi M-aţi primit...” (Mt. 25,35), în care amintea faptul că în chipul străinului putem adânci cunoaşterea lui Dumnezeu.

După-amiaza a continuat cu prelegeri despre ospitalitate în imnurile liturgice (Chrisostomos Stamoulis, Universitatea din Tesalonic), ospitalitatea Părinţilor din Pateric (PS Epifanie, Egipt) şi aceea a Patriarhului biblic Avraam (Peter Mihailov, Moscova).

În următoarele zile vor fi susţinute diferite conferinţe de către teologi din Grecia, Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Liban ş.a. Din rândul românilor ortodocşi va conferenţia părintele Radu Bordeianu (Universitatea Duquesne din Pitts­burgh, S.U.A.), pe tema „Ospitalitatea euharistică: o analiză fenomenologică în teologia ortodoxă recentă”.