Moaştele Sfântului Mucenic Ciprian întâmpinate la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Drăgăneşti Vlaşca

Racla ce păstrează un fragment din mâna dreaptă a Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian, de la Biserica Zlătari din Bucureşti, a ajuns în seara aceasta, 21 septembire, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea „Sfânta Treime” din localitatea Drăgănești Vlașca, judeţul Teleorman. Sfintele moaşte au fost aduse de către Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, cu prilejul târnosirii paraclisului cu hramul „Sfinții Mucenici Ciprian și Iustina” al Mănăstirii „Sfânta Treime”. Acestea au fost întâmpinate de Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, preoţi, autorităţi locale şi numeroşi credincioşi.

Preasfinţitul Părinte Galaction şi-a exprimat bucuria pentru venirea moaştelor Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian, subliniind faptul că evenimentul reprezintă o binecuvântare, atât pentru mănăstire, cât şi pentru întreaga Episcopie a Alexandriei şi Teleormanului. De asemenea, Preasfinţia Sa a vorbit despre istoricul paraclisului închinat Sfinţilor Mucenici Ciprian şi Iustina din incinta aşezământului monahal. „Între locurile unde am socotit că poate să fiinţeze o mănăstire este şi acesta unde ne aflăm astăzi. Preluând o clădire naţionalizată, care a avut diferite destinaţii în vremea regimului comunist, am organizat în ea şi acest paraclis încă de la începuturile mănăstirii. Mănăstirea a fost aşezată sub ocrotirea Preasfintei Treimi, iar paraclisul în care s-au săvârşit sfintele slujbe de-a lungul timpului a fost închinat ocrotirii Sfinţilor Mucenici Ciprian şi Iustina. Amenajarea acestui paraclis a fost la început simplă, foarte modestă, pe parcursul timpului însă au fost executate lucrări de înfrumuseţare, de dotare a acestui spaţiu, astfel încât astăzi putem spune că el este o bijuterie, o operă de artă. Este împodobit cu o pictură deosebită, datorită stăruinţei maicii stareţe, stavrofora Mitrodora Gligor, şi a generozităţii unui deosebit creştin, maestru al picturii şi restaurator al picturii vechi bizantine, domnul Ion Chiriac. A venit aşadar momentul ca acest paraclis să fie adus ca o jertfă lui Dumnezeu prin osteneala maicilor de aici şi a tuturor celor care le-au susţinut. Îi cerem Domnului să reverse harul şi binecuvântarea peste acest sfânt lăcaş, care va fi sfinţit mâine, pentru ca el să fie locul de unde credincioşii care îşi vor pleca genunchii în rugăciune să intre în legătură cu Dumnezeu”, a spus Preasfinţitul Părinte Galaction.

În continuare, Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel maicii starețe Mitrodora Gligor, precum şi tuturor maicilor care se nevoiesc în aşezământul monahal teleormănean şi credincioşilor prezenţi, cu ocazia sfințirii paraclisului monahal care îi va avea ca ocrotitori pe Sfinţii Mucenici Ciprian și Iustina. „Astăzi, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, am fost rânduit să însoțesc delegația care a adus aici racla cu un fragment din moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian, delegație din care au făcut parte părintele Ștefan Sfarghie și părintele Florin-Ovidiu Constantin de la Biserica Zlătari din București, o biserică de parohie a Capitalei, care în trecut a funcționat mulți ani ca mănăstire. Ne bucurăm să transmitem binecuvântarea şi prețuirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, să ne rugăm împreună şi să încurajăm lucrarea misionară a Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, şi a părinților colaboratori ai Preasfinției Sale”.

Apoi, PS Părinte Paisie Sinaitul le-a vorbit celor prezenţi despre viaţa Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian. „Sf. Sfințit Mucenic Ciprian s-a născut în timpul împăratului Deciu (249-251), într-o familie păgână foarte bogată, care se închina zeilor și care a avut grijă ca educația fiului lor să se facă în vestite școli din imperiu, pregătindu-l ca slujitor al idolilor. Astfel, când a crescut, tânărul Ciprian a devenit un mare cunoscător și practicant al religiilor păgâne și, în același timp, a fost atras de magie, instruindu-se în vestite școli păgâne, în Egipt, în Caldeea și chiar în India. Întors în Antiohia Pisidiei s-a înconjurat de faima unui mag și filosof foarte puternic. Tânăra Iustina era și ea din Antiohia Pisidiei, de asemenea dintr-o familie păgână, purtând de la naștere numele Iusta. Însă ea, auzind odată o predică despre Întruparea Domnului Iisus Hristos din Fecioara Maria, rostită de un iscusit diacon orator, s-a convertit la creștinism, atât ea, cât și părinții ei, și au fost botezați de către un episcop. Apoi, un tânăr învățat din acel ținut, pe nume Aglaid, îndrăgostindu-se de Iustina și fiind respins de ea, a apelat la serviciile magului Ciprian, care, folosindu-se de toate cunoștințele sale, nu a putut în niciun chip să o determine pe Iustina să renunțe la credința ei. Din toate încercările, fecioara scăpa folosindu-se de credința în Hristos și de puterea semnului Sfintei Cruci. Atunci când a aflat care era adevăratul motiv pentru care vrăjile sale nu au avut putere, învățatul Ciprian a ars toate cărțile sale de magie și a acceptat să fie catehizat, să se pregătească pentru primirea credinței creștine. A vândut toate averile sale și le-a împărțit săracilor, s-a pocăit de faptele sale și a primit apoi botezul creștin. Iar pentru pocăința și virtuțile sale, după o perioadă mai îndelungată, a fost hirotonit preot. Apoi, mult mai târziu, după 16 ani, episcopul cetății Antiohia Pisidiei simțindu-și sfârșitul aproape l-a ales pe preotul Ciprian ca urmaș în scaunul său episcopal. În această calitate de episcop păstor al Bisericii lui Hristos, Sfântul Ciprian a apărat cu tărie dreaptă credință împotriva ereticilor și a păgânilor. Iar Sfânta Iustina a viețuit ca o cuvioasă, fiind rânduită diaconiță și apoi stareță a unei mănăstiri. Toate acestea se întâmplau într-o perioadă în care persecutarea creştinilor a cunoscut o tristă dezvoltare, între anii 303 – 305, sub împăratul Dioclețian, care a poruncit ca în tot Imperiul Roman să fie demolate bisericile, să fie arse cărțile creştine, să fie destituiți toți creștinii care ocupau funcții publice, pe mulți robindu-i ca sclavi”, a reliefat ierarhul.

La final, Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul a subliniat că cinstirea sau venerarea sfintelor moaşte, ca şi invocarea sfinţilor în rugăciune, face parte din istoria Bisericii noastre, încă din perioada apostolică. „Mai ales după încetarea persecuțiilor, relicvele sau moaștele sfinţilor au fost căutate, dezgropate, cinstite cu venerație. Pe mormintele martirilor se zideau altare, iar o altă parte a sfintelor moaște era păstrată și cinstită cu evlavie în interiorul lăcașurilor de cult, antrenând pelerinaje spre locurile unde se aflau. De aceea, s-a procedat şi la purtarea sfintelor moaşte în procesiuni, din loc în loc, pentru a se înlesni credincioşilor evlavioși, pioși, posibilitatea de a le cinsti după cuviință. Sfântul Vasile cel Mare, într-una dintre epistolele sale, scrie despre modul în care trebuie primite sfintele moaşte, atunci când sunt purtate în procesiune: «primiți-le cu bucurie ... și nimeni să nu se îndoiască, să nu șovăiască a le cinsti, că aceste moaște sunt preaslăvite de Domnul, ele au luptat și s-au nevoit împreună cu sufletul fericitului sfânt». Cultul sfinţilor s-a născut deci aproape inseparabil, unitar legat de cultul şi cinstirea sfintelor moaşte.”

Mâine, în Duminica a 18-a după Rusalii, ierarhii vor oficia slujba târnosirii paraclisului apoi Sfânta Liturghie. Racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Ciprian va rămâne spre închinare aici până luni, 23 septembrie.