Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala Patriarhală

Praznicul împărătesc al Bobotezei a fost sărbătorit miercuri, 6 ianuarie 2021, cu slujbe și rugăciuni la Catedrala Patriarhală din Bucu­rești. Sfințirea cea Mare a apei a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după rânduiala din ziua Bobotezei, în pridvorul Reședinței Patriarhale, împreună cu Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La final, credin­cioșii prezenți au fost binecuvântați cu apă sfințită și au luat Agheasmă Mare la casele lor în deplină ordine și atmosferă duhovnicească, în recipiente pregătite din ajun.

Credincioșii ortodocși români au sărbătorit miercuri, 6 ianuarie, praznicul Botezului Domnului, numit și Epifania, Teofania sau Sfânta și Dumnezeiasca Arătare, cunoscut în popor și sub denumirea de Bobotează. La Catedrala Patriarhală, de dimineață, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În continuare, potrivit rânduielii liturgice, după Rugăciunea Amvonului, slujitorii catedralei au mers spre pridvorul Reședinței Patriarhale, cântând troparele specifice praznicului Botezului Domnului. Aici, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba Sfințirii Mari a apei într-un vas de argint. Slujba Aghesmei Mari se oficiază de regulă în exteriorul locașurilor de rugăciune, în zone amenajate unde se află apă curată sau la râuri și izvoare, pentru a se arăta că întreaga natură se sfințește și primește harul Sfântului Duh.

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că îndată după Botezul Său în Iordan, când S-a arătat Sfânta Treime, Hristos Domnul începe activitatea Sa publică. „Merge în pustie, este ispitit acolo și apoi, după 40 de zile, iese la propovăduire și vestește Evanghelia Îm­pă­ră­ției lui Dumnezeu, vindecă bolnavii, șchio­pii, surzii, oamenii cu infirmități, ridică o mul­țime de păcătoși din starea în care se aflau, dăruindu-le iertare, și așa activitatea Sa minunată se încununează cu Răstignirea pe Cruce, cu înmormântarea și cu Învierea Sa a treia zi. Sărbătoarea aceasta ne arată că Botezul Domnului în Iordan - El botezându-Se cu botezul pocăinței, care era pregătitor pentru Botezul creștin - este începutul lucrării Sale publice, mesianice, al arătării Lui în fața poporului. El este prezentat de Sfântul Proroc și Înaintemergător Ioan, deoarece Duhul Sfânt l-a trimis pe Ioan să boteze la Iordan și să mărturisească faptul că Iisus din Nazaret este Fiul lui Dumnezeu și că El va boteza nu doar cu apă, ci cu Duh Sfânt și cu foc, prin aceasta arătând că Duhul Sfânt va fi trimis asupra ucenicilor lui Iisus în chip de limbi de foc”,
a spus Preafericirea Sa.

„Botezul Mântuitorului Iisus Hristos este temelia Botezului creștin”

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că prin Botezul creștin se dăruiesc iertarea păcatelor, darul înfierii și darul învierii sufletului din moartea cauzată de păcat: ­„Botezul Mântuitorului Iisus Hristos, urmat imediat de arătarea Sfintei Treimi, este temelia Botezului creștin, și anume botezul pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl poruncește ucenicilor Săi zicând: «Mergând, învăţaţi toate nea­murile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin» (Matei 28, 19). Vedem că numai botezul cu Duh Sfânt aduce iertarea păcatelor și ne dăruiește în plus înfierea, pentru că prin Duhul Sfânt vine în sufletul nostru Duhul înfierii și ne face fii și fiice ale lui Dumnezeu după har. Ne mai dăruiește Botezul în numele Sfintei Treimi, în apă și în Duh, începutul învierii noastre de moartea păcatului și începutul vieții sfinte. De aceea, în aceste două zile, Ajunul Botezului și Botezul Domnului, prăznuim două evenimente mari. În primul rând prăznuim amintirea Botezului Domnului în apele Iordanului și al doilea este propriul nostru botez. De aceea, ne reamintește Sfântul Apostol Pavel că noi, care ne-am botezat în Hristos, ne-am și îmbrăcat în Hristos, adică suntem înveșmântați în lumina harului adus de Hristos, în lumina sfințeniei, în lumina iubirii Preasfintei Treimi. Suntem înveșmântați în harul iubirii Prea­sfintei Treimi, care nu se vede cu ochiul liber, dar se vede duhovnicește. De aceea, la Botez, se cântă «Dă-mi mie haină luminoasă, Cel ce te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină», adică Dumnezeu, Care Se îmbracă cu lumina ca și cu o haină, ne îmbracă cu harul Botezului și așa noi suntem îmbrăcați în Hristos, în iubirea Preasfintei Treimi și în harul adus de Mântuitorul ca har curățitor de păcate, vindecător de boli și dătător de sfințenie”, a precizat Întâi­stătătorul Bisericii noastre.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat care este semnificația acestei slujbe și la ce se folosește Agheasma Mare atât în viața creștinului, cât și în viața liturgică a Bisericii. „Această apă sfințită ieri și astăzi este mult folositoare. În primul rând, pentru a întări legătura noastră cu Hristos, Cel Care S-a botezat în Iordan. În al doilea rând, pentru a reînnoi botezul nostru, pentru că atunci când ne-am botezat poate eram mici, și nașul a mărturisit pentru noi Crezul. (…) De asemenea, reținem faptul că această Agheasmă Mare are trei mari lucrări binefăcătoare pentru noi: ea este mai întâi cură­țitoare de păcate sufletești și trupești, este sfințitoare de suflet și de trup, dar și sfinți­toare a spațiului în care locuiește creș­tinul. De aceea, creștinii sfințesc cu Agheasma Mare în aceste opt zile casele lor, grădinile și fântânile. În plus, Agheasma Mare este și elibera­toare de patimi, duhuri rele și de situații grele. Ea se ia, cu binecuvântarea duhovnicului, și atunci când oamenii sunt încercați cu o boală grea sau când nu se pot împărtăși, dar li se dăruiește această mângâiere de a primi Agheasma Mare. În viața liturgică a Bisericii, Agheasma Mare este folosită pentru sfințirea lucrurilor din Altar mai ales, și anume sfințirea Antimiselor pe care se săvârșește Sfânta Liturghie, sfințirea Potirului și Discului în care se săvârșește Sfânta Euharistie, sfințirea veșmintelor preoțești, a clopotelor unei biserici. Toate lucrările mari de sfințire a obiectelor de cult se săvârșesc folosind Agheasma Mare, slujbă pe care noi am săvâr­șit-o ieri, în ajun, și astăzi, în timpul sărbătorii Botezului Domnului”, a reliefat Prea­fericirea Sa.

Patriarhul României a explicat și faptul că Agheasma Mare poate fi consumată de credincioși înainte de mâncare, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din ziua de 14 ianuarie.

La final, credincioșii prezenți pe Colina Patriarhiei au fost binecuvântați prin stropire cu apă sfințită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar apoi, la Altarul de vară, pe un culoar bine delimitat, au primit Agheasma Mare în sticle pregătite special în ajunul sărbătorii pentru a se evita aglomerarea.