Simpozion naţional de teologie la Mănăstirea Timişeni-Şag

Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi în prezenţa Preasfinţitului Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, s-a desfăşurat, în perioada 17-18 mai, Simpozionul naţional de teologie „Sfântul Constantin cel Mare, teologie politică şi hagiografie în Bizanţul timpuriu“ la Mănăstirea Timişeni-Şag din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei. Evenimentul academic a fost organizat de Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara şi a avut ca parteneri Mitropolia Banatului şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Manifestarea a debutat cu slujba de Te Deum oficiată de arhimandritul Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei, şi pr. conf. dr. Constantin Jinga în biserica mare a mănăstirii.

Lucrările simpozionului s-au desfăşurat în sala de festivităţi a mănăstirii şi au participat cadre didactice din centrele universitare Arad, Alba-Iulia, Craiova, Iaşi, Oradea, Reşiţa, Sibiu şi Timişoara, precum şi studenţi teologi.

„Acest eveniment ştiinţific se înscrie în seria manifestărilor dedicate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cu ocazia împlinirii a 1.700 de ani de la Edictul de la Milano. Oaspeţii din celelalte eparhii s-au bucurat de primirea şi dragostea noastră. Temele au fost interesante, atât pentru profesorii participanţi, cât şi pentru studenţii teologi prezenţi. Lucrările acestui simpozion vor fi cumulate şi publicate într-un volum consacrat istoriei şi spiritualităţii bizantine“, a precizat Preasfinţitul Paisie Lugojeanul.

Obiectivul general al simpozionului a fost acela de a explora originile şi semnificaţiile teologice ale tradiţiei bizantine.

„Sfântul Constantin cel Mare reprezintă un reper important pentru istoria Bisericii creştine, deoarece, prin intermediul politicii sale imperiale, el a determinat una din cele mai profunde schimbări ale Antichităţii târzii. Având în vedere caracterul interdisciplinar al simpozionului, lucrările au abordat Bizanţul timpuriu din perspective istorice, teologice, spirituale, politice şi hagiografice. Au fost surprinse strategiile politice ale împăratului Constantin cel Mare şi consecinţele demersurilor sale, implicările sale în plan teologic, conflictul arian, elementele de hagiografie şi spiritualitate şi în general de tot ceea ce ţine de teologia Bizanţului timpuriu“, ne-a declarat lect. dr. Daniel Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Timişoara.