Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Câţiva mari scriitori şi meseriile lor

Câţiva mari scriitori şi meseriile lor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 02 Iun, 2014

În foarte rare cazuri scriitorii s-au putut întreţine din scrisul lor. Vorbim de scriitorii mari, care au lăsat capodopere în literatură, nu de cei întâlniţi mai ales în ultimii ani în ţările cu pieţe mari şi care scriu după reţete ale succesului, pe gustul unui public imens.

Romanticii şi clasicii s-au descurcat greu, cu toţii avem în minte exemplul lui Eminescu, cel care lucra ca bibliotecar sau jurnalist ca să se poată întreţine. Recunoaşterea vine uneori târziu, şi chiar şi atunci nu înseamnă că aduce sume considerabile de bani. Şi în zilele noastre scriitorii colaborează cu presa sau sunt profesori, exemplul lui Mircea Cărtărescu fiind elocvent în acest sens.

Dostoievski - inginer, traducător, jurnalist 

Marele scriitor rus Feodor M. Dostoievski, rămas orfan de mamă la vârsta de 15 ani, a intrat la Institutul de Inginerie Militară „Nikolaiev“ din Sankt Petersburg, la dorinţa tatălui său. A început după absolvire să lucreze ca inginer proiectant şi singura legătură cu literatura a fost prin traducerea de cărţi pe care o făcea pentru a-şi suplimenta veniturile. Primul său roman, „Oameni sărmani“, apărut în 1846, a avut un mare succes, lansându-l în zona literaturii ruse din acea perioadă. Fire militantă, s-a implicat într-un grup de liberali numit „Cercul Petraşevski“, fiind condamnat la patru ani de muncă silnică. În timpul detenţiei a descoperit Ortodoxia, a lucrat ca jurnalist, a avut chiar propria revistă, susţinută de el însuşi, iar faima pe care a cunoscut-o ar fi putut să-l scutească de griji materiale dacă nu ar fi dat în patima jocurilor de noroc.

Kafka - funcţionar în asigurări

Scriitorul care a reliefat poate în modul cel mai grotesc şi halucinant realitatea muncii în organismele funcţionăreşti a fost Franz Kafka. De la el avem şi adjectivul „kafkian“, care ilustrează absurdul birocratic în care omul este fie o rotiţă oarecare, fie o minusculă vietate căzută într-un uriaş mecanism.

Kafka a studiat dreptul şi a lucrat ca avocat al unei firme de asigurări italiene. Experienţa lui traumatizantă psihologic în acest corset funcţionăresc a fost minunat sublimată - chiar dacă numai parţial, el suferind de-a lungul vieţii de anxietate, depresii, insomnii, ipohondrie - într-un stil scriitoricesc ce a influenţat semnificativ literatura. Atât poeţi, cât şi prozatori au fost marcaţi de expresionismul şi suprarealismul kafkian, printre ei aflându-se Eugen Ionescu, Paul Celan, Borges, Camus, Sartre, Marquez, Salinger, Sabato.

Mark Twain - ajutor de tipograf, marinar de apă dulce

Creatorul lui Tom Sawyer şi al lui Huckleberry Finn, cel care a lăsat lumii minunata împletire de destine dintre un prinţ şi un cerşetor, precum şi alte scrieri astăzi legendare, a avut de-a lungul vieţii mai multe ocupaţii. Mark Twain, pe numele său real Samuel Clemens, fiul unui negustor din Tennessee, al şaselea din şapte copii, dintre care doar un frate şi o soră au ajuns la vârsta maturităţii, a trebuit să-şi câştige pâinea de timpuriu. La 11 ani a rămas fără tată.

A lucrat ca ucenic de tipograf, a fost marinar de apă dulce pe un vapor cu zbaturi pe fluviul Mississippi (zonă unde se desfăşoară unele dintre întâmplările nemuritoarelor sale personaje), s-a înrolat în armată şi a fost pătruns de febra argintului, făcând pentru un timp şi minerit, în speranţa îmbogăţirii. Eşecul în descoperirea filonului câştigător avea să se transforme, treptat, în câştig literar şi într-o bună imagine în societatea din vremea sa, căci s-a angajat la un ziar şi a început să publice, notorietatea cunoscând-o încă din timpul vieţii.

Jack London - muncitor în fabrică de conserve 

Un alt scriitor american îndrăgit în întreaga lume pentru literatura sa, în care realitatea brutală se împleteşte cu frumuseţea naturii, este Jack London. A furat stridii la viaţa lui şi a încercat să găsească aur în California. John Griffith Chaney, după cum îl chema în realitate, a fost un copil din flori, adoptat de tâmplarul John London. Acesta rămâne invalid la un moment dat şi Jack a fost nevoit să cunoască realitatea dură a luptei pentru supravieţuire, pe care o va distila mai târziu în nemuritoarele sale romane „Colţ Alb“, „Chemarea străbunilor“, „Lupul de mare“, „Pui de lup“, „Dragoste de viaţă“ şi altele.

A lucrat ca vânzător de ziare, ajutor în birturi şi muncitor într-o fabrică de conserve. Visurile sale de căutător de aur, pe care le-a îndeplinit ficţional în romanele lui, au devenit aur curat în lumea literaturii pentru copii şi tineri, cu personaje puternice, de genul câinelui-lup cu colţi albi care voia să trăiască parcă împotriva tuturor.

Vasile Voiculescu - medic

Unii dintre marii scriitori au fost în viaţa de toate zilele medici. Este şi cazul poetului, prozatorului şi dramaturgului Vasile Voiculescu. La începutul dezvoltării sale fiind adept al pozitivismului, materialismului şi evoluţionismului, a renunţat la studiile de la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, pentru a se dedica medicinei. A studiat-o cu pasiune, luându-şi doctoratul în medicină în anul 1910 şi a practicat cu succes această meserie nobilă. A cunoscut miracolul convertirii la creştinism, iar pasiunea pentru evoluţionism a devenit înflăcărare creştină, pe care a trăit-o în viaţa sa cea de toate zilele - care a inclus şi patru ani de temniţă politică, în lotul „Rugului Aprins“, alături de Sandu Tudor, Dumitru Stăniloae, Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, Alexandru Mironescu, Adrian Făgeţeanu, Roman Braga şi alţii. (Dan Cârlea)