Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Frumusețea obiceiurilor românești

Frumusețea obiceiurilor românești

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 27 Apr, 2021

Timp de trei zile, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și-a întâmpinat vizitatorii cu ouă încondeiate, obiecte din lemn sau ceramică, sculpturi și decorațiuni de Paști, în cadrul târgului „Vin Floriile cu soare și soarele cu Florii”. Meșteri populari din toate zonele țării s-au reunit pe ulițele acestui muzeu pentru a duce mai departe tradiția populară.

Ouăle încondeiate au fost la loc de cinste și, dincolo de fru­musețea lor, au stat poveștile și tehnicile de încondeiere spuse de femeile venite de la sute de kilometri depărtare pentru a bucura creștinii în perioada Paștilor. Încondeierea ouălor este un obicei străvechi în tradiția românească şi sunt multe modele specifice locului din: Bucovina, Muntenia, Oltenia, Țara Bârsei. 

Încă din cele mai vechi timpuri, femeile foloseau diferite motive, precum „calea rătăcită” sau „calea robilor”, „brâul Maicii Domnului”, „crucea Paștelui”, „ochiul” și „porumbelul” (simboluri ale Duhului Sfânt) și „scara” (simbol al ascensiunii către cer). Femeile care se ocupă de înfrumusețarea ouălor povestesc că ciocnitul lor de Paști se face în unele locuri după un anumit ceremonial. Astfel, oul prezintă trei părți: vârful, care se mai numește și cap, partea opusă a vârfului, care se numește dos, iar în Bucovina se mai numește și huscă, în timp ce părțile laterale sunt numite coaste. În Bucovina, în prima zi de Paști se ciocnește numai cap cu cap şi abia în a doua zi se poate ciocni și cap cu dos. Regula generală este că dreptul de a lovi primul îl are bărbatul și cel mai bătrân, pe când femeia și cel mai tânăr trebuie doar să țină oul pentru a fi lovit, spunând formula de confirmare a credinței ,,Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!”.

Tradițiile sunt expresii faptice ale credinței, auzite de-a lungul timpului în grai de poveste și odă. Ele dau sens și viață istoriei unui popor. Artista Corina Petre, pe care am întâlnit-o la târg, își caută inspirația fie în Biserică, fie în lumea satului, care adună credința, valorile și tradițiile de neam. Aceasta realizează obiecte ceramice, cruci din lemn, icoane, precum și podoabe și vase de bucătărie cu motive din folclor. Corina Petre consideră că frumosul nu expiră și își așterne dragostea pentru Dumnezeu și pentru obiceiurile țărănești pe obiectele pe care le meșterește cu multă migală.

Târgul „Vin Floriile cu soare și soarele cu Florii” a fost o mărturie despre tradiție, cultură țărănească și identitate românească. Târgurile trec, dar frumusețea obiceiurilor românești dăinuie, iar satul de odinioară poate fi vizitat oricând la Muzeul „Dimitrie Gusti”. (A. D.)

Citeşte mai multe despre:   Muzeul Satului