Monumente şi locuri unice, protejate şi promovate de UNESCO

Raiul pe pământ se poate regăsi în multe locuri din ţara noastră - peisaje pitoreşti de o însemnătate naturală deosebită, biserici şi mănăstiri a căror valoare arhitecturală şi istorică n-o poţi întâlni niciunde în lume. Cei care doresc să descopere România şi altfel decât este ea prezentată în mod negativ, în afara dar chiar şi înlăuntrul ei, pot începe prin a consulta Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, care sprijină conservarea şi salvarea numeroaselor situri culturale şi naturale.

Nu mai departe de începutul acestei luni, organismul mondial a inclus pe lista sa de monumente protejate şi Biserica "Învierii" de la Mănăstirea Suceviţa, acest important edificiu monahal, unic, care întregeşte Lista Patrimoniului Mondial, alături de alte mănăstiri din nordul Moldovei: Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din satul Arbore, Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a fostei Mănăstiri Humor, Biserica "Buna Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica "Sfânta Cruce" din Pătrăuţi, Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota, Biserica "Sfântul Gheorghe" din Suceava, Biserica "Sfântul Gheorghe" a fostei Mănăstiri Voroneţ.

Recunoaştere internaţională au primit, de-a lungul timpului, şi Mănăstirea Hurezi (Horezu - Vâlcea), în 1993, Aşezările săteşti cu biserici fortificate din Transilvania - Calnic, Prejmer, Viscri, Darjiu, Saschiz, Biertan, Valea Viilor - în 1999, tot în acelaşi an Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei - Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Costeşti Cetăţuia, Costeşti Blidaru, Luncani Piatra Roşie, Baniţa, Căpâlna şi Centrul istoric al oraşului Sighişoara completând lista. Anul 1999 a fost unul extrem de bogat în ceea ce priveşte aprecierea mondială, în Lista Patrimoniului UNESCO fiind incluse şi Bisericile de lemn din Maramureş: Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" (Bârsana), Biserica "Sfântul Nicolae" (Budeşti), Biserica "Sfânta Paraschiva" (Deseşti), Biserica "Naşterea Maicii Domnului" (Ieud-Deal), Biserica "Sfântul Arhanghel" (Plopiş), Biserica "Sfânta Paraschiva" (Poienile Izei), Biserica "Sfântul Arhanghel" (Rogoz), Biserica "Sfântul Arhanghel" (Surdeşti). Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost primul obiectiv din România inscris pe Lista Patrimoniului Mondial.

"Zidurile interioare şi exterioare sunt, în întregime, decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax", se arată în motivaţia UNESCO, prezentată pe site-ul organizaţiei.

Referitor la întreg ansamblul de biserici din nordul Moldovei, site-ul UNESCO subliniază: "Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate direct din arta bizantină, cele şapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO.

Intensificarea turismului, unul dintre beneficiile aduse de recunoaşterea UNESCO

În total, Comitetul UNESCO a înscris anul acesta 15 situri culturale, cinci naturale şi unul mixt, crescând astfel la 911 numărul siturilor recunoscute de către organizaţie şi care trebuie protejate graţie caracterului lor excepţional.

Această recompensă nu are doar un caracter onorific, ci şi un puternic impact economic, în special în ţările în curs de dezvoltare, deoarece înscrierea unui sit pe această listă antrenează, de regulă, o creştere a fluxului turistic şi facilitează deblocarea fondurilor pentru programele de întreţinere şi conservare. Includerea pe Lista UNESCO nu înseamnă însă doar beneficii de imagine la nivel internaţional, care să sporească numărul de vizitatori, respectiv dezvoltarea turismului, ci presupune şi impunerea unor restricţii care să păstreze autenticitatea şi unicitatea monumentului sau cadrului natural, condiţii sine qua non care l-au propulsat în această poziţie.

"Anumite situri europene au înregistrat în interval de un an de la includerea pe Lista Patrimoniului UNESCO o intensificare a turismului cu până la 30%. Prin urmare, mulţi primari insistă ca oraşele lor să fie trecute pe lista monumentelor din simple raţiuni economice. Lista Patrimoniului Cultural Mondial are însă alt scop, şi anume păstrarea moştenirii culturale universale, pe care nu o protejăm în mod direct pentru noi, ci pentru generaţiile viitoare. De aceea trebuie evaluată mereu ponderea intereselor economice faţă de importanţa prezervării patrimoniului mondial", a susţinut dr. Mechthild Rössler, şefa departamentului comitetului World Heritage pentru Europa şi America de Nord.

"Dacă tot pământul ar fi trecut pe Lista UNESCO, ar fi raiul pe pământ"

Deşi există o anumită avalanşă de cereri tocmai din considerentul economic, ministrul brazilian al Culturii, Juca Ferreira, a apreciat că nu poate fi impusă o limită a numărului siturilor naturale şi culturale protejate, care a crescut în mod constant în ultimii ani: "Nu-mi fac griji deloc cu privire la prelungirea listei. Mi-aş dori ca întregul glob să fie declarat patrimoniu mondial. Ar fi raiul pe pământ. Ar însemna că am atins culmea civilizaţiei, dacă ne-am manifesta simţul responsabilităţii faţă de tot ceea ce au creat generaţiile anterioare în mijlocul acestei naturi fantastice în care trăim".

Şi pe aşa-numita listă roşie, a siturilor aflate în mare pericol, au avut loc modificări la ultima sesiune a UNESCO. Insulele Galapagos au fost tăiate de pe listă, deoarece problemele ei, create de turism, au fost rezolvate cu succes, în schimb, pe lista monumentelor periclitate a fost trecută rezervaţia naturală din Florida, "Everglades".

Centura de canale a oraşului Amsterdam, pe lista UNESCO

Cetatea episcopală din Albi (Franţa), atolul Bikini din Insulele Marshall, unde au avut loc 67 de teste nucleare americane în perioada 1946-1954, centura de canale a oraşului Amsterdam, construită în "secolul de aur olandez" (secolul al XVII-lea), bazarul istoric Tabriz (Iran), satele Hahoe şi Yangdong (Coreea de Sud) şi regiunea muntoasă din Sri Lanka sunt doar câteva dintre noile situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Printre siturile adăugate în 2010 figurează şi un parc naţional de 100.000 de hectare din Insula Réunion din Oceanul Indian, "un loc de o mare frumuseţe şi cu o biodiversitate unică", potrivit lui Tim Badman, reprezentantul International Union for Conservation of Nature (IUCN).

În total, Comitetul UNESCO a înscris 15 situri culturale, cinci naturale şi unul mixt, crescând astfel la 911 numărul siturilor recunoscute de către organizaţie şi care trebuie protejate graţie caracterului lor excepţional.

Următoarea sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO va avea loc în 2011, în Bahrein, când se vor discuta alte dosare depuse pentru obţinerea recunoaşterii universale.