Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Valea Secaşelor, promovată de Muzeul ASTRA
La sfârşitul acestei săptămâni, Consiliul Judeţean Sibiu, împreună cu instituţiile de cultură aflate sub tutela sa, promovează în cadrul „Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu“, o nouă regiune turistică sibiană: Valea Secaşelor.
Proiectul „Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu“ este conceput pentru a se desfăşura anual în fiecare week-end din lunile mai-iunie şi septembrie-octombrie, în cele cinci zone etnografice ale judeţului Sibiu: Valea Secaşelor, Ţara Oltului, Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului şi Valea Târnavelor. Complexul Naţional Muzeal (CNM) ASTRA se implică în promovarea Văii Secaşelor prin organizarea unor târguri de produse tradiţionale, cu participarea producătorilor din Ocna Sibiului, azi, 7 iunie, şi din Ruşi, mâine, 8 iunie. Cumpărătorii vor putea achiziţiona legume şi fructe proaspete, produse lactate de oaie şi de vacă, miere de albine, produse de panificaţie şi brutărie tradiţională. De asemenea, la Ocna Sibiului, muzeograful CNM ASTRA, Lucian Robu, va prezenta vizitatorilor expoziţia meşterului rotar Simion Cojocaru şi Colecţia Muzeală „Anuţa şi Aurel Achim“.
Colecţia soţilor Achim
Meşterul Simion Cojocaru păstrează viu un obicei vechi al zonei: arta obiectelor în miniatură. El creează cu pasiune cărucioare, războaie de ţesut, rotile, maşini de semănat porumb, teascuri, roabe cu două roţi, toate reproduse la scară mică. A primit diverse premii pe plan local şi multe din operele lui au fost donate, se arată în comunicatul de presă transmis de CNM ASTRA.
Deşi nu sunt originari din Ocna Sibiului, soţii Achim au alcătuit, în nouă ani, o colecţie etnografică de peste 5000 de obiecte. Frate cu Emilian Achim, a cărui colecţie din Almaşu Mare (judeţul Alba) este apreciată în întreaga ţară, Aurel Achim a avut exemplul şi experienţa acestuia în minte când s-a hotărât să-şi facă muzeu. Pasiunea colecţionării a venit odată cu pensionarea şi mutarea la Ocna Sibiului, unde a amenajat, într-o casă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, o colecţie privată, considerând că aceia care nu-şi cunosc trecutul nu se pot bucura de prezent.
Soţii cumpără obiecte cu entuziasm, iar Aurel Achim repară mecanismele, făcându-le să funcţioneze. Astfel, s-au înconjurat de obiecte mari şi mici, pe care le-au expus în două camere şi în curte: pick-up-uri şi discuri de vinil, aparate de fotografiat, bancnote, bijuterii, instrumente muzicale, ceramică, un război de ţesut, o masă de frizer, maşini de cusut, război de ţesut, o roată de olar, o şaretă de poştă, cântare şi balanţe, unelte de minerit, obiecte care vorbesc despre perioada comunistă, dar şi piese contemporane, cu alte cuvinte „o colecţie universală“, care surprinde diversele aspecte de civilizaţie şi evoluţia lor în timp, conform celor transmise de biroul de presă al CNM ASTRA.
Evenimente în Ţara Secaşelor
În cadrul celor două zile, 7-8 iunie, punctul central al manifestărilor este satul Ruşi din comuna Slimnic. Programul de azi include „Festivalul Obiceiuri şi Tradiţii“, ediţia a III-a, organizat de Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu“ Sibiu, la Ruşi. La Slimnic şi la Şura Mare se desfăşoară mai multe activităţi, între care „Spune-mi o poveste despre satul tău: biblio-atelier de scriere creativă şi rostire cu tâlc“. La Miercurea Sibiului sunt proiecţii de film oferite de Astra Film, iar la Apoldu de Jos este vernisată o expoziţie dedicată aniversării a 725 de ani de atestare documentară. La Ludoş au loc prezentări de carte.
Mâine, la Ruşi, are loc un concert la care participă Fanfara Muzicienii Sibiului şi Un grup mixt al bisericii Ortodoxe Slimnic, urmat de un spectacol folcloric şi de Festivalul „Obiceiuri şi Tradiţii“. La Apoldu de Jos are loc un concert de muzică jazz. De asemenea, sunt organizate excursii pe itinerarii culturale, în care sunt incluse obiective precum complexul de lacuri sărate de la Ocna Sibiului, rezervaţia naturală Eleşteele de la Mândra, comuna Ludoş cu arhitectura locală nealterată, conform unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj. (Oana Rusu)