Adolescenţii şi munca pe timp de vară

Doar 2% din elevii şi studenţii români au un loc de muncă în timpul şcolii, mult sub media europeană, de 18%. Cei care doresc să muncească se îndreaptă, în general, către joburile sezoniere, de exemplu pe litoral, pentru a câştiga ceva bani, dar şi experienţă. Statul încurajează angajarea minorilor cu forme legale, acordând stimulente financiare angajatorilor. Munca potrivită vârstei şi deprinderilor fiecăruia nu este doar un factor social, ci şi o verigă importantă în educarea copiilor pentru a deveni adulţi responsabili.

În sânul unei familii, treburile gospodăreşti se împart potrivit vârstei, constituţiei fizice şi abilităţilor fiecărui membru, adult sau copil. Psihologii susţin că participarea copiilor la acest tip de muncă reprezintă o verigă importantă în educarea lor, în acest mod devenind conştienţi de faptul că au anumite responsabilităţi în egală măsură cu nevoia de atenţie din partea părinţilor.

Cultivate încă din copilărie, anumite obiceiuri comportamentale vor contribui la procesul de transformare a copilului într-un adult care ţinteşte să obţină performanţă prin muncă şi îşi respectă semenii care muncesc, indiferent de natura profesiei.

Pe măsură ce copilul devine adolescent, poate şi are baza legală pentru a câştiga propriii bani de buzunar, mai ales pe timpul vacanţelor. Există însă copii, în special în mediul rural, pentru care munca nu înseamnă doar să ajute la treburile casnice în timpul liber, ci mulţi sunt nevoiţi să întrerupă şcoala sau sunt forţaţi de părinţi să o facă, fiind încărcaţi cu îndatoriri peste puterile lor. Copiii aceştia, fără copilărie, sunt incluşi în categoria copiilor exploataţi.

La nivel mondial, există 152 milioane de copii supuşi acestui fenomen, potrivit UNICEF, din care 73 de milioane se află în condiţii de muncă periculoasă. Aproape jumătate din victimele exploatării prin muncă sunt copii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani. Pentru a atrage atenţia asupra extinderii globale a fenomenului şi asupra eforturilor necesare pentru a-l elimina, anual, la data de 12 iunie, este marcată „Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor”.  

Condiţii de angajare a minorilor

O persoană dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani, astfel că un adolescent care are peste 16 ani se poate angaja cu contract de muncă. Potrivit Codului muncii, pentru angajarea minorilor sub 16 ani este necesar acordul părinţilor sau al tutorilor. De asemenea, legislaţia permite ca minorii de 14 până la 15 ani să poată fi angajaţi doar în activităţi culturale, artistice, sportive sau publicitare, „cu autorizare prealabilă din partea autorităţii competente” sau pot fi angajaţi „în cadrul unui program de formare teoretică şi practică sau al unui stagiu într-o întreprindere”.

Hotărârea de Guvern nr. 867 din 2009 reglementează „muncile periculoase pentru copii”, în această categorie fiind incluse „locurile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase”, care presupun expunerea prelungită la radiaţiile solare, expunere la ultrasunete sau radiaţii ionizante, activităţi/munci în spaţii slab iluminate sau care prezintă riscuri de accidente, expunerea la temperaturi extreme, expunerea la substanţe toxice, corozive sau nocive care prezintă riscuri de boli ireversibile etc.

În ceea ce priveşte timpul de lucru, Codul muncii prevede că tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot lucra mai mult de 6 ore pe zi, respectiv 30 de ore pe săptămână, iar această normă nu poate fi depăşită sub nici un pretext. Totodată, minorii nu pot presta munci de noapte, iar dacă durata zilnică a timpului de lucru este mai mare de patru ore şi jumătate, aceştia au dreptul la pauză de masă de cel puţin 30 de minute şi concediu de odihnă suplimentar de cel puţin trei zile lucrătoare.

„Munca înnobilează”

În folclorul românesc circulă foarte multe proverbe despre muncă şi importanţa acesteia în desăvârşirea omului, ceea ce ne relevă că strămoşii noştri erau, în înţelepciunea lor, adevăraţi pedagogi şi psihologi care intuiau beneficiile muncii. Iar acestea nu sunt doar de ordin material, prin asigurarea hranei, a existenţei, ci mai ales de ordin spiritual, pentru că munca desăvârşeşte, este „cea mai scumpă comoară pentru om” (Proverbele lui Solomon - 12, 27). Hărnicia, după cum spunea părintele Dumitru Stăniloae, „îmbracă pe om în virtute şi în nume bun”. De aceea, un copil care nu leneveşte şi are propriile responsabilităţi nu doar că îşi aduce o contribuţie la bunul mers al lucrurilor în familie, ci îşi cinsteşte, în nume bun, şi părinţii.

„Copiii, tinerii care aleg să își ajute părinții la muncă au un dublu câștig: pe de o parte împlinesc porunca dumnezeiască de a-și cinsti părinții și astfel, pentru ascultarea lor, primesc de la Dumnezeu binecuvântarea bogată în daruri, iar pe de altă parte, deprinzându-se cu împlinirea sarcinilor sau asumându-și respon­sabi­lități de la vârste fragede, vor face față cu bine provocărilor vieții de adult. Cel care jertfește timpul său pentru a fi de ajutor celui de lângă el, cel care-și pune darurile în slujba aproapelui nu va rămâne nerăsplătit. Deși dăruiește, el se îmbogățește cel mai mult”, subliniază şi părintele Ioan Puiu, coordonator al Departamentului de misiune pentru tineret din cadrul Sectorului de misiune, statistică și prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iașilor și preot slujitor la Paraclisul „Sfinții Trei Ierarhi” al Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași.

Job potrivit vârstei

Cei care doresc să-şi găsească un loc de muncă pe timpul vacanţelor şcolare sau chiar pe timpul şcolii au la dispoziţie o varietate de opţiuni de căutare, iar cel mai la îndemână este spaţiul online, unde se pot înscrie pe site-urile de recrutare sau chiar pe site-urile companiilor care au o secţiune specială dedicată „carierei”. De asemenea, pot participa la târgurile de joburi organizate în mod frecvent în marile oraşe, pot căuta chiar şi în publicaţiile tipărite care au rubrici speciale cu anunţuri de recrutare. O altă opţiune este aceea de a se înregistra în cadrul Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care pot media relaţia dintre angajatori şi candidaţii la un job. Tot acolo ar putea să urmeze şi anumite cursuri de formare profesională. Însă, indiferent de mediul în care aleg să-şi caute un job, fie el permanent sau sezonier, elevii, studenţii ar trebui să identifice compatibilitatea între ceea ce se cere în fişa postului şi ceea ce pot face ei în raport cu vârsta, abilităţile sau intenţia lor.

Părintele Puiu, care este înconjurat mereu de elevii de la colegiul ieşean, subliniază că nu orice muncă este potrivită, ci doar aceea care coincide cu „interesele şi valorile în care cred ei”, care presupun „dobândirea unor deprinderi folositoare”. „Cei care aleg să se implice în activități de voluntariat sau să lucreze în domenii potrivite intereselor, valorilor și vârstei lor dobândesc abilități care le vor fi de folos întreaga viață. De altfel, copilăria şi adolescenţa reprezintă vârsta la care se formează deprinderi, se dobândesc abilități pe care ne vom construi întreaga viață”, spune părintele Puiu.

În România, doar 2,5% din elevi şi studenţi lucrează în timpul şcolii, faţă de media europeană de 18%, potrivit unui studiu prezentat anul trecut de Federaţia Industriei Hoteliere din România, o ramură care se confruntă cu mari deficite de personal. Pe site-urile de specialitate, elevii şi studenţii pot găsi joburi diverse în industria HORECA (picol, ospătar, ajutor de bucătar, recepţioner), animator la petreceri pentru copii sau în tabere de recreere, asistent/ consilier vânzări, lucrător comercial, babysitter, curier sau agent livrator mâncare (pe bicicletă sau cu maşina).

Stimulente pentru angajarea elevilor şi studenţilor

Angajatorii pot beneficia de un stimulent lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă dacă încadrează în muncă, pe timpul vacanţelor şcolare, elevi şi studenţi. Valoarea ISR, actualizată în 2022, este de 525,5 lei, iar stimulentul se acordă pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă.

Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii. „Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor“, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.