O nouă temă de dezbatere a fost lansată, marţi, de ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi anume creşterea numărului zilelor de şcoală şi trecerea de la semestre la trimestre. Modificările ar putea fi operate chiar din toamna acestui an, dacă toţi factorii implicaţi în educaţie ajung la un consens. Datele oficiale la nivelul Uniunii Europene scot în evidenţă faptul că elevii români, alături de cei albanezi, petrec cel mai puţin timp la şcoală şi au cele mai puţine evaluări.
În Albania, durata cursurilor este de 156 de zile, iar în România de 168, în timp ce în Danemarca şi Italia se merge la şcoală 200 de zile într-un an. „Diferenţa de 8 săptămâni pentru 12 ani de învăţământ preuniversitar înseamnă că un elev din Germania face cu doi ani şi jumătate aproape mai mult decât un elev din România. (...) Am auzit ieri un punct de vedere - vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, îl invit să aducă argumente. Pentru şcoală e nevoie de timp”, a declarat Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă organizată în cadrul campaniei naţionale „Vaccinare şi testare pentru învăţare”.
Avantajele mai multor zile de şcoală sunt susţinute şi de fostul ministru al educaţiei, Mircea Miclea, care subliniază că în acest fel ar exista o încărcare mai mică a materiei de învăţat pe orele din fiecare zi. „Practic, s-ar putea învăța mai bine aceeași cantitate de informație, pentru că ar fi distribuită pe mai multe zile. În loc să reducem din curriculum, din materia care trebuie predată, mai bine am înmulți numărul de zile în care ea să fie predată și atunci favorizăm învățarea. Astfel, ai mai multe ore la dispoziție pentru aceeași materie și atunci poți să faci aplicații, corelații, predare transdisciplinară etc.”, a declarat Mircea Miclea, prof. univ. dr. la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru portalul educaţional edupedu.ro. Şi expertul în educaţie Dragoş Iliescu susţine această formulă, potrivit sursei citate: „Elevii din România fac prea puţină şcoală”, iar acest lucru se compensează prin teme mai multe şi presiune mai mare exercitată asupra copiilor. Cei mai afectaţi sunt copiii din mediile şi regiunile defavorizate, care nu pot ţine pasul, iar din cauza pierderilor pe care le tot acumulează ajung să abandoneze. În 2019, ţara noastră a contabilizat o rată de părăsire timpurie a şcolii de 15,3%, faţă de o medie europeană de 10,3%. Însă şi mai îngrijorătoare sunt diferenţele mari între urban şi rural: 5%, faţă de 25%.
În ceea ce priveşte majorarea numărului de ore şi posibilitatea de a reveni la o structură pe trimestre, decizia ar trebui să fie luată în urma negocierilor cu beneficiarii educaţiei, spune profesorul Mircea Miclea, care avansează şi ideea că anul şcolar ar trebui să înceapă la 1 septembrie şi să se încheie la 30 iunie. Iar acest lucru ar trebui să se întâmple chiar de la toamnă, ţinând cont de pierderile uriaşe pe care elevii le-au acumulat în timpul pandemiei de COVID-19. Criza epidemiologică ar putea fi un moment de cotitură pentru sistemul educaţional românesc, autorităţile, constrânse de situaţie, ar lua decizii care să ducă la schimbări benefice. Însă, dacă decidenţii nu vor avea curaj şi nu va exista consens între minister, asociaţiile de părinţi, sindicate şi autorităţi locale, momentul ar putea reprezenta „o lovitură de graţie dată unui sistem de educaţie şi aşa suferind”, după cum a subliniat şi ministrul de resort. (O .N.)
