De pe holurile școlii în pridvorul bisericii

În vacanța de vară, elevii de diferite vârste pot beneficia de activități educative care să fie simultan recreative. Unele dintre acestea sunt organizate de școală, în parteneriat cu anumite instituții, altele, însă, vin în completarea a ceea ce este oferit de școală. Un asemenea exemplu este reprezentat de școlile și de taberele de vară organizate în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, mai exact, de diferite parohii, cu binecuvântarea ierarhului locului și cu implicarea comunității locale.

De la an la an, interesul copiilor și al părin­ților pentru asemenea activități, educative şi în acelaşi timp recreative, este în creștere, fapt care îi motivează și pe cei care le propun să se implice tot mai mult în organizarea lor. Însă, ca în orice domeniu, ceea ce contează cu adevărat este ca organizatorii să pună mult suflet în ceea ce fac!

O școală de vară în sat mult așteptată

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, în perioada 30 iunie - 10 iulie s-a desfășurat ediția a IV-a a Școlii de vară în sa­tul Cucuieți (com. Dofteana, jud. Bacău), coordonată și susținută permanent de către preotul paroh Vlad Gheorghe Pricop, de la Parohia Cucuieți II Dofteana, alături de doamna preoteasă Maria Izabela Pricop și de întreaga familie.

Cu titlul „De pe holurile școlii în pridvorul bisericii”, școala de vară a adunat 160 de copii din satul Cucuieți și din comuna Dofteana, cu vârste cuprinse între 4 şi 14 ani. Pe lângă aceș­tia, s-au implicat 75 de copii și tineri voluntari, cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani, care au contribuit la buna organizare a activităților, după un plan stabilit împreună și supervizat, în data de 30 iunie. Activitățile propuse s-au desfășurat zilnic între orele 9:00 și 15:00 și au constat în: cateheză, rugăciune, jocuri (tradițio­nale, dar și moderne), activități sportive, lectură, muzică (vocală și instrumentală), concursuri de cultură generală și de creație, degustarea unor produse de sezon, vizionare de filme educative și recreative (la căminul cultural din sat), desen/pictură, plimbări în natură, foc de tabără și multe, incredibil de multe altele. Fiecare zi a început cu rugăciune și binecuvântare, spre slava lui Dumnezeu, fiind urmată de o înviorare prin exerciții fizice.

Pentru voluntari, a fost o adevărată provocare să propună activități interesante, ingenioase, interactive pentru nivelul de vârstă al copiilor participanți, dar și să relaționeze cu aceștia, cu tact și răbdare. Cum îi explici unui copil de 7 ani despre arta fotografiei, de exemplu? Jocurile „vechi” ale copilăriei îi mai pot atrage pe cei mici de astăzi? Ce pași de dans i-ar interesa pe copii? Cum să le menținem atenția concentrată? Ce activități i-ar putea lua prin surprindere, încât să-i captiveze? Voluntarii și-au pus astfel de întrebări, străduindu-se să găsească răspunsurile potrivite. Pe de altă parte, cei 160 de copii au fost încântați să primească suportul permanent al voluntarilor, cu care au format echipe de lucru. Cei mici s-au simțit încurajați și „importanți”, iar voluntarii au devenit prietenii lor din vacanța de vară. Nu în ultimul rând, îndemnul la rugăciune și oblăduirea Bisericii au creat o stare de pace, bucurie și de încredere, favorabilă desfășurării unor activități atractive, benefice. La sfârșitul fiecărei zile din școala de vară, cei mici îi întrebau cu îngrijorare pe cei mari: „Venim și mâine, nu-i așa?”, dorind să fie siguri că activitățile continuă.

Ideea în sine a mobilizării voluntarilor la școala de vară este lăudabilă, conducând la o formă de învățare și pentru aceștia. La final, i-am întrebat pe câțiva dintre ei cum a fost. Nici unul nu a spus că a fost ușor, însă toți au zis că le-a plăcut și că a fost o provocare pe cinste, care i-a pus pe gânduri vizavi de stabilirea unor obiective, de organizarea unei activități, de ceea ce înseamnă altruism, conlucrare, empatie și prietenie. „Credem că a fost mai greu pentru noi, dar a meritat să-i facem fericiți pe cei mai mici decât noi și să adunăm amintiri frumoase împreună”, au concluzionat aceștia.

Un cadou pentru voluntari

Pentru tinerii voluntari școala de vară nu s-a încheiat în 10 iulie, ci a continuat sub forma unei tabere de vară la mare, în stațiunea Costinești, în perioada 11-17 iulie, un cadou din partea părintelui paroh. Relaxarea și posibilitatea socializării într-un mediu plăcut vor fi alte amintiri de neuitat.

Ca martor tăcut, am tras și eu niște concluzii personale despre ceea ce înseamnă cu adevărat o comunitate parohială activă și eficientă, în care rolurile sunt distribuite tuturor celor care doresc să se implice în mod real și onest, după abilități și capacități. Am avut senzația că văd un „furnicar” de copii și tineri, monitorizați de adulți binevoitori și grijulii, care știu să ceară în primul rând ajutorul lui Dumnezeu, dar și să pună umărul, după caz. De altfel, aici, la Cucuieți-Dofteana se păstrează acea comuniune creștină atât de prețioasă în care oamenii se salută cu drag, se cunosc, se integrează, se ajută, se respectă, sunt ospitalieri și nimeni nu este singur sau străin. Iar dacă vii din altă parte, ești imediat primit și „pus în temă”, devenind „de-al casei”. Oameni pentru care Biserica are un loc central și vital, iar cuvântul părintelui din sat este sfânt.

De altfel, aceasta nu este singura inițiativă a parohiei, aceea de mobilizare a copiilor și tinerilor în scop educativ. „În pridvorul bisericii” există mai multe acțiuni presărate de-a lungul anului. Unele au legătură cu mari sărbători religioase, precum Crăciunul și Paștele, altele cu evenimente din viața comunității, precum hramul bisericii din sat, „Nașterea Maicii Domnului”, ziua femeii creștine și ziua mamei etc. Toate acestea arată o comunitate plină de viață, de har, în care fiecare își găsește locul și rolul său în mod liber. Acestea ne fac să exclamăm, precum Psalmistul David: „Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună! Aceasta este ca mirul pe cap, care se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se coboară pe marginea veşmintelor lui. Aceasta este ca roua Ermonului, ce se coboară pe munţii Sionului, că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac” (Psalmul 132).

Mirela Șova este profesoară la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu“ din București.