Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie „Doftănița” - păstrătoare a tradițiilor populare și religioase

„Doftănița” - păstrătoare a tradițiilor populare și religioase

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Un articol de: Prof. Iulia Eliza Moise - 19 Sep, 2022

„Doftănița”, din cadrul Asociației Tinerilor din Valea Doftanei, este un ansamblu de dansuri populare care cuprinde grupe de dansatori pe niveluri de vârstă (de la 5 la 26 de ani, copii de grădiniță, elevi de gimnaziu și liceu, studenți, dar și tineri care practică diverse meserii). Numărul celor implicați în promovarea tradițiilor populare, în special a dansului și portului popular românesc, este de 200 de copii și tineri.

În repertoriul „Doftăniței” se află la loc de frunte suita de dansuri locale din Valea Doftanei, dar și suite de dansuri populare din majoritatea zonelor etnografice ale țării, precum și un repertoriu de dansuri ale altor popoare (grecești, turcești, irlandeze, poloneze etc.). Tot în cadrul asociației își desfășoară activitatea artistică și câteva interprete (Cojocaru Maria, Nicolae Ștefania, Cojocaru Sofia, Sedlach Anda) și un ansamblu de mandoline.

Printre activitățile anuale ale asociației se numără: Ziua Națio­nală (Marșul României, activități cultural-artistice) - 1 decembrie; „Fe­ricirea renaște de Crăciun” (spectacol realizat cu ocazia Nașterii Domnului, 10 ediții) - 25 decembrie; Ziua Eroilor; Ziua Culturii (concursuri, dezbateri, recitări, eseuri) - 15 ianuarie; Ziua Tineretului (întreceri sportive, dezbateri, activități cultural-artistice) - 2 mai; „Copilăria, izvor de joc și poezie” (activități artistice, dar și recreative, pictură pe față, modelare baloane, jocuri în aer liber, desene pe asfalt) - 1 iunie; Festivalul Cașcavelei (activități artistice și de promovare a tradițiilor și obiceiurilor locale) - 8 și 9 septembrie; participări la diferite festivaluri și concursuri de profil (Flori de cântec prahovean, Joc și cânt la Breaza, Să dăm mâna cu Basarabia, Festivalul Cireșelor, Hora Prahoveană, Festivalul de colinde etc.).

În decurs de 16 ani, de când s-a născut această asociație (iarna anului 2006, anul în care am început și eu activitatea ca profesor de religie), viața școlară, comunitară și religioasă a comunei a fost animată de acest ansamblu minunat. Încă de atunci am legat o frumoasă prietenie cu profesoara de muzică și desen Georgeta Richea, prietenie din care au rodit, pe plan profesional, diverse activități în care am implicat și Parohia Trăisteni. Născută și crescută în Valea Doftanei, colega mea a înțeles că bogăția obiceiurilor și frumusețea tradițiilor noastre se pierd dacă nu sunt puse în valoare și transmise generațiilor viitoare. Și cum ar fi fost mai potrivit să se continue acest deziderat dacă nu prin copii?!

Limba, credința și folclorul

Știm foarte bine că spiritualitatea neamului românesc este dată de cele trei valori statornice: limba, credința și folclorul. Limba este factorul de permanență al românilor, prin care se manifestă originalitatea și identitatea poporului român. Folclorul cuprinde creații care au devenit expresii ale sufletului românesc, precum doina, balada, dansul popular, muzica populară, costumul țărănesc etc. Însă Ortodoxia creș­tină este mijlocul cel mai profund de exprimare a credinței românilor, tot atât de veche pe meleagurile noastre ca și nașterea și propovăduirea Evangheliei lui Hristos. Chiar Eminescu a numit Biserica Ortodoxă, în ziarul Timpul, „Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului”.

Aceste trei aspecte se împletesc armonios în toate activitățile desfășurate în cadrul asociației, dar și în parteneriat cu alte instituții culturale și religioase. Astfel, cu ocazia sărbătorilor religioase (Florii, Nașterea Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului), o parte dintre membrii ansamblului, elevi ai școlii noastre, au cântat (colinde, balade), au dansat și au rostit poezii patriotice. Preoții parohiei au apreciat foarte mult implicarea Ansamblului „Doftănița” în proiectul „Hristos împărtășit copiilor”, obținând premii la nivel de protoierie și cu ajutorul lor.

Mare parte din timpul profesoarei Georgeta Richea a fost consacrat antrenamentelor, evenimentelor culturale, concursurilor și spectacolelor, pe care le-a pregătit cu multă dăruire și profesionalism: „Dragostea față de copii, îmi mărtu­ri­sește colega mea, mă împlinește, dându-mi putere și încredere”. Mamă a doi copii, Octavia și Izabela, profesoara i-a crescut în cântul și jocul muntenesc, contribuind și ei, mai târziu, la organizarea spectacolelor. Inspirată și îndrumată de mama ei, Izabela antrenează acum câteva grupe de copii, devenind chiar profesor în cadrul Cambridge School of Bucharest. Sunt câteva întâmplări inedite pe care și le amintește cu emoție coordonatoarea asociației. Una dintre ele este cererea în căsătorie a unui tânăr, care s-a petrecut în timpul unui spectacol. Impresionant este că unii dintre ei, deși au devenit părinți, nu au renunțat la tradiția de a merge cu colindul în sat, luându-şi cu ei pruncii, purtându-i pe la casele crești­nilor pentru a le vesti Nașterea Mântuitorului.

Însă meritul acestei profesoare nu constă numai în faptul că le-a oferit copiilor un mod util și plăcut de a-și petrece timpul, ci mai ales că le-a dat ocazia să cunoască tradițiile autentice ale satului natal, să promoveze peste hotare valorile noastre naționale și, mai ales, să-și cunoască rădăcinile. Globalizarea, una din multele tare ale societății contemporane, pune în pericol sentimentul de omogenizare, favorizând individualismul și pluralismul, care se exprimă atât printr-o multitudine de credințe și deno­mina­țiuni, cât și printr-o pluritate a posibilităților de angajament religios în lume. Aceasta reprezintă, într-adevăr, o mare provocare pentru identitatea noastră de creștini ortodocși. Vocația noastră privește mai cu seamă mărturisirea credin­ței și apoi apărarea ei. Învățându-i de mici pe copii respectul față de țară, față de credință și față de cultura și folclorul național, îi ajutăm să iubească tezaurul spiritual al strămoșilor noștri și să se întoarcă (de oriunde ar călători sau ar munci) la ceea ce este al lor, la ceea ce-i reprezintă și îi definește.

În toată această perioadă, Georgeta Richea a fost solicitată să participe la primirea multor oaspeți de vază, când aceștia ne-au vizitat localitatea. Prințesa Maria ne-a onorat cu prezența, dorind să vadă liceul ce poartă numele regelui „Carol I” și Biserica „Sfinții Voievozi”, care adăpostește portretul tatălui ei, regele Mihai I. Președintele României, Klaus Iohannis, la deschiderea anului școlar 2021-2022, a recunoscut meritele prof. Steluța Pralea, declarată „Directorul anului”, pentru reușita de a digitaliza întreaga instituție de învățământ. Ne-au mai călcat pragul și alte personalități politice, culturale sau sportivi celebri. Ei au fost întâm­pi­nați cu pâine și sare de elevii noștri dragi, tare mândri de costumul lor tradițional muntenesc.

Ziua Copilului din acest an a constituit un alt motiv de bucurie pentru zeci de copii de a participa la un spectacol dedicat lor, organizat la Căminul cultural din Trăisteni. Emoție, nerăbdare, feri­cire, sunt câteva dintre sentimentele pe care le-am citit pe chipurile părinților când și-au văzut copiii pe scenă. Asemenea clipe am trăit și la biserică, alături de credincioși, care, după ce au participat la slujbă, s-au bucurat să-i vadă interpretând cântări religioase și patriotice, în costume populare, sub privirea părintească a preoților și profesorilor. Admir talentul și devotamentul colegei mele, dar mai ales ambiția și străduința ei de a transmite copiilor noștri adevăratele valori morale și spirituale, atât de adânc pătrunse în conștiința neamului românesc.