Importanța materiilor „reale” pentru piața muncii

Pe piața muncii există o cerere foarte mare de ingineri, însă, în mod paradoxal, numărul studenților care vor să se pregătească pentru această meserie a scăzut vertiginos în ultimii ani, cu aproape 15% față de anul 2014. Rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), prof. univ. dr. Florin Drăgan, susține că este necesară nu doar o promovare mai mare a disciplinelor „reale” la nivelul învățământului liceal, ci și adoptarea, de către profesori, a unor metode interactive și atractive de predare. 

Un raport privind starea învățământului superior din România, realizat de Ministerul Edu­cației, arată că la facultățile de inginerie erau anul trecut înscriși 75.331 de studenți, cu 11.000 mai puțini față de anul 2014. „Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenților la facultățile de inginerie. Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre univer­sități de afară, de scăderea popu­lației școlare, dar și de o scădere a numărului de locuri la inginerie în universitățile generaliste. Noi, ca universitate tehnică, am menținut numărul de locuri în ultimii zece ani la același nivel, însă unele uni­versități generaliste care aveau și facultăți de inginerie au redirec­ționat aceste locuri spre facultăți mai ușoare pentru studenți, pentru a nu pierde finanțarea de la Ministerul Educației. În plus, în perioada de după pandemie a crescut și abandonul universitar. Studiile ingine­rești sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar și de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susține rectorul Florin Drăgan, într-un comunicat citat de Agerpres. 

În Raportul Ministerului Educa­ției, care analizează numărul total de studenți din perioada 2014-2023 înscriși la universitățile din toată România, se observă o creștere a numărului celor ce studiază la specializările ce țin de „tehnologiile in­formației și comunicațiilor” (IT&C), însă această creștere nu compensează scăderea din inginerie. De exemplu, în 2023 erau înscriși la licență 31.160 de studenți la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenți.

De asemenea, multe companii multinaționale nu mai fac în Româ­nia doar producție, ci au și departamente de cercetare, „ceea ce a determinat o creștere a nevoii de ingineri pe piața muncii în ultimii ani”. De altfel, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în componență numeroase proiecte de digitalizare și de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va crește și mai mult în viitorul apropiat. „Atât timp cât companiile multinaționale din industrie se axau strict pe producție în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă. În ultimii ani, numai în vestul țării au fost numeroase companii care și-au mutat parțial diviziile de cercetare din alte țări sau au deschis centre de cercetare în România. Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, așa că au nevoie în continuare de specialiști. Problema forței de muncă înalt calificată este vizibilă și întâlnită la nivel european, de aceea este nevoie de măsuri rapide și concrete. Există și o comoditate parțială a tinerei generații pentru că își dorește un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piața muncii”, a mai subliniat rectorul Florin Drăgan.

Numărul mic de studenți de la inginerie poate fi explicat și prin faptul că ani la rând, încă de la clasele primare, matematica este prezentată drept o „sperietoare” și „nuca tare” a tuturor examenelor. „Noțiunile matematice sunt foarte multe și copiii gândesc de la început foarte diferit. Unii sunt inhibați că alții gândesc mai repede și atunci materia asta nu le place și cred că nu este potrivită lor. Dacă s-ar lucra gradat cu fiecare copil în parte și s-ar ține seama de toate talentele și posibilitățile fiecăruia, atunci poate că lucrurile ar sta altfel. În plus, este și tradiția prin care profesorul de matematică este oarecum închis în turnul său de fildeș, este cel mai deștept, dă problemele cele mai grele, renunță la a considera matematica o materie care să le aducă plăcere”, spunea recent, pentru TVR, prof. univ. dr. Radu Gologan. (O. N.)