Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Binecuvântarea Sfintei Cruci de la Ierusalim
Astăzi soseşte la Bucureşti, pentru a participa la hramul Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, care aduce spre închinare un fragment din Lemnul Sfintei Cruci încadrat într-o icoană a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cu acest prilej, Preafericirea Sa ne-a împărtăşit câteva gânduri pe care doreşte să le pună la inimă românilor şi ne-a vorbit despre misiunea Patriarhiei Ierusalimului de a împărtăşi tuturor din moştenirea spirituală a Locurilor Sfinte.
Preafericirea Voastră, în contextul vizitei pe care o săvârşiţi în Patriarhia Română, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, Vă rugăm să le transmiteţi cititorilor noştri un cuvânt de binecuvântare!
De la Locurile Sfinte, acolo unde este izvorul Jertfei Domnului nostru Iisus Hristos, vă transmitem harul Preasfântului Mormânt, care este mărturia fizică şi plină de viaţă a Învierii lui Iisus, Începătorul şi Desăvârşitorul credinţei noastre, Care „pentru bucuria pusă înainte-i a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta Tronului lui Dumnezeu“ (Evrei 12, 2). Este vorba despre aceeaşi cruce pe care şi Sfântul Cuvios Dimitrie a purtat-o, în timpul vieţii sale, din iubire pentru Hristos, iar aceasta este o adevărată binecuvântare pentru întreaga Biserică Ortodoxă, dar mai ales pentru poporul român.
Vizitaţi România pentru prima oară, în calitate de Patriarh al Ierusalimului. Ce aşteptări aveţi de la vizita pe care o efectuaţi acum?
Ne aşteptăm ca această vizită să contribuie la întărirea iubirii frăţeşti a adevărului mântuitor al Evangheliei lui Hristos, pe care noi toţi, ortodocşii, împreună îl împărtăşim şi îl predicăm.
Patriarhia Ierusalimului are o misiune cu totul specială, de a împărtăşi tuturor celorlalte Biserici Ortodoxe Autocefale din moştenirea spirituală a Locurilor Sfinte. În condiţiile actuale dificile, cum se desfăşoară pelerinajele în Israel, Iordania şi Palestina?
Este adevărat că Patriarhia Ierusalimului, mama tuturor Bisericilor, a fost binecuvântată de Pronia Dumnezeiască, încredinţându-i-se păstrarea şi slujirea la Locurile Sfinte. Ea săvârşeşte aceasta în numele întregii creştinătăţi, dar mai ales al Bisericii Ortodoxe celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică. Provocarea noastră constă în aceea că Locurile Sfinte, care au fost binecuvântate de Sângele mântuitor al Domnului nostru Iisus Hristos, reprezintă destinaţia pelerinilor care tânjesc după revigorarea spirituală „în acelaşi chip în care cerbul doreşte izvoarele apelor“ (Psalmi 41, 1).
Cei mai mulţi creştini ortodocşi îşi doresc să se închine la Locurile Sfinte, despre care au citit în Biblie, şi să participe la slujbe în Biserica Sfântului Mormânt. Cum reuşeşte Patriarhia Ierusalimului să organizeze aceste slujbe, pentru toţi doritorii?
O parte indispensabilă a misiunii Patriarhiei Ierusalimului constă în menţinerea şi promovarea Locurilor Sfinte ca fiind locuri de rugăciune şi venerare, adică locuri unde se săvârşeşte zilnic Dumnezeiasca Liturghie şi unde credincioşii au acces liber. În ceea ce priveşte organizarea, trebuie să avem în vedere faptul că pelerinii participanţi la Dumnezeiasca Liturghie erau sprijiniţi încă din perioada primelor pelerinaje la Locurile Sfinte. Patriarhia Ierusalimului are un departament special care se ocupă de organizarea practică şi tehnică a participării credincioşilor la sfintele slujbe din biserici. În zilele noastre, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au înfiinţat birouri care promovează pelerinajele la Locurile Sfinte. Pe lângă acestea, mai există şi birouri care promovează aşa-numitul „turism religios“.
Multe grupuri de pelerini români vizitează Locurile Sfinte, pe tot parcursul anului. Cum i-aţi sfătui pe aceştia să petreacă acest timp binecuvântat al pelerinajului?
Sfatul nostru pentru pelerini este ca grupurile să fie conduse de clerici, indiferent de rangul acestora, iar pelerinii să fie în legătură cu Patriarhia prin birourile ei şi să ţină seama de experienţa pelerinilor din celelalte Biserici Ortodoxe, astfel încât pelerinajul lor să împletească vizitarea Locurilor Sfinte cu participarea la Dumnezeiasca Euharistie, în cadrul Liturghiilor săvârşite la diferite Locuri Sfinte. În plus, pelerinii ar fi bine să aibă mai mult timp liber atunci când vizitează Ierusalimul, pentru a simţi pe deplin atmosfera duhovnicească de acolo.
Biografie
În perioada 1991-1996 a fost egumen al Mănăstirii Ortodoxe din Cana Galileii. În 1997 a fost reprezentantul Bisericii Ierusalimului în Qatar, iar în anul 2001 a fost numit reprezentantul Bisericii Ierusalimului la Moscova.
După întronizarea ca Patriarh al Ierusalimului, Preafericitul Părinte Teofil al III-lea s-a implicat activ în procesul de restaurare a clădirilor Patriarhiei, dar şi în îmbunătăţirea vieţii spirituale a păstoriţilor din cuprinsul Patriarhiei Ierusalimului.
Titulatura oficială a Patriarhului Ierusalimului este „Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi al întregii Palestine, al Siriei, Arabiei şi al Ţinuturilor de dincolo de Iordan, al Canei Galileii şi al Sfântului Sion“.