Ne aflăm în plin sezon al infecţiilor respiratorii, iar numărul îmbolnăvirilor cu virusul gripei sezoniere este în continuă creştere. Despre cum diferenţiem o răceală obişnuită de gripă, cum ne putem proteja şi ce trebuie să facem în cazul îmbolnăvirii am discutat cu doamna doctor Adina Manuela Alexa, medic specialist pneumoftiziologie la Policlinica „Providenţa”.
Doamnă doctor, tot mai multe cazuri de infecţii respiratorii sunt înregistrate în ultima perioadă. Cum diferenţiem o banală răceală de gripa sezonieră?
Gripa sezonieră are ca modalitate de debut simptome asemănătoare unei viroze, respectiv rinoree (secreţii nazale abundente) şi disfagie (durere în gât, dificultate la înghiţire). Ceea ce o diferenţiază în mod clar de o viroză obişnuită sunt durerile musculare atroce, durerile osoase, febra foarte mare, starea de epuizare iminentă, lipsa poftei de mâncare şi oboseala excesivă. În cazul gripei se resimte o stare de epuizare totală a organismului, care îl face pe pacient să rămână la pat.
Ce trebuie să facă o persoană când resimte astfel de simptome?
O persoană cu semne de gripă trebuie să rămână la domiciliu, să îi protejeze pe ceilalţi membri ai familiei purtând mască şi să urmeze un tratament simptomatic prescris de medicul de familie, care include antipiretice, analgezice şi antivirale. O precizare foarte importantă: antibioticele sunt interzise în gripă. În cazul în care apare o suprainfecţie a gripei, văzută drept o complicaţie a acesteia, pacientului îi vor fi recomandate de către medic tratamente specifice. Dacă starea pacientului se degradează, acesta va urma un consult de specialitate, respectiv se va prezenta la medicul infecţionist sau medicul pneumolog.
Cum ne putem feri de gripă?
Gripa este o boală acută infecţioasă, foarte contagioasă, care se transmite fie direct, prin tuse şi strănut, fie indirect prin atingerea obiectelor proaspăt contaminate precum batiste, prosop, veselă, tacâmuri, diverse suprafeţe. Pentru a ne proteja de gripa sezonieră este foarte important să menţinem o igienă riguroasă, dar şi o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. Cum facem asta? Ne spălăm pe mâini cât mai des cu apă şi cu mult săpun, ne dezinfectăm mâinile cu substanţe special destinate, purtăm măşti speciale pentru a ne proteja căile respiratorii, dezinfectăm suprafeţele posibil contaminate. De asemenea, ne putem proteja de îmbolnăvire şi dacă aerisim încăperile cât mai frecvent, spălăm hainele posibil contaminate şi ne păstrăm igiena corporală. În acelaşi timp, este foarte important şi regimul de viaţă, care trebuie să fie unul sănătos: vom mânca la ore regulate, cât mai variat, ne odihnim suficient şi vitaminizăm organismul tocmai pentru a creşte imunitatea acestuia.
Când devine gripa periculoasă?
Gripa devine periculoasă şi cu potenţial letal la pacienţii imunocompromişi, cu afecţiuni medicale colaterale, la copii, la gravide, la pacienţii cu afecţiuni cronice sau la cei oncologici, la pacienţii care au suferit un transplant. Sunt anumite grupuri de risc care prezintă o imunitate scăzută şi sunt astfel mai expuse decât celelalte categorii. Totodată, gripa devine periculoasă în contextul în care există o suprainfecţie a căilor respiratorii, care poate duce ulterior la insuficienţe multiple de organ şi la deces.
Referitor la virusul asiatic, denumit coronavirus, există motive de îngrijorare pentru români?
În primul rând, nu trebuie să dezvoltăm o stare de agitaţie şi de panică în rândul populaţiei, dar în acelaşi timp oamenii trebuie să conştientizeze gravitatea situaţiei. Este un virus interuman, are o viteză foarte mare de transmitere şi o contagiozitate importantă, însă, la fel ca şi în cazul gripei sezoniere, este necesar să se respecte normele de igienă. În contextul în care o persoană revine din zona endemică, ea trebuie să rămână în perioada de carantină impusă la domiciliu de două săptămâni, să îi protejeze pe ceilalţi membri ai familiei şi să se prezinte la medic în contextul apariţiei simptomelor respiratorii importante (febră mare, tuse, stare generală alterată). Vreau să subliniez că trebuie înţeleasă noţiunea de carantină, de izolare, de purtare a măştilor, iar populaţia să nu ignore sfaturile date de către medici şi autorităţi. Foarte important este să se evite aglomeraţiile din spaţiile închise, precum magazine sau locuri de joacă pentru copii.
Simptome de gripă
Boala debutează brusc, la una-două zile de la contactul cu omul bolnav, şi are următoarele simptome: febră 39-40 grade Celsius; frisoane; cefalee (dureri de cap); dureri musculare; astenie fizică (slăbiciune); congestionarea faringelui (roşu în gât); răguşeală până la afonie (pierderea vocii); tuse frecventă, uscată, obositoare; inapetenţă (lipsa poftei de mâncare); greţuri, vărsături.
Metodă de prevenție
Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor cu virusul gripal este vaccinarea. Această vaccinare protejează însă persoana vaccinată doar în faţa virusurilor gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, şi nu în faţa tuturor tipurilor de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Până la data de 26 ianuarie au fost vaccinate antigripal 1.475.494 de persoane din grupele de risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, în data de 31 ianuarie, Ministerul Sănătăţii a finalizat achiziţia a 35.000 de doze de vaccin antigripal suplimentare pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire. Potrivit unui comunicat al ministerului, „noile doze de vaccin vor ajunge în teritoriu până în data de 7 februarie, pentru continuarea imunizării persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, conform recomandărilor OMS şi ECDC”.
Măsuri de prevenire şi combatere a coronavirusului din China
Autorităţile române continuă să ia măsuri pentru combaterea şi prevenirea unor eventuale cazuri de infecţii cu noul coronavirus în ţara noastră. Au fost achiziţionate, în regim de urgenţă, „echipamente individuale de protecţie, camere de izolare cu presiune negativă, izolete cu presiune negativă pentru transport pe targă, seturi de suport cardiorespirator, substanţe pentru dezinfectare şi filtre pentru echipamente de izolare”. La nivel naţional, există 1.000 de kituri de coronavirus, potrivit ministrului sănătății, diagnosticarea făcându-se la Institutul „Matei Balş” din Capitală, precum şi la Iaşi şi Cluj, centre care au primit câte 100 de kituri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia provocată de noul coronavirus 2019-nCoV apărut în China o „urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională”, cea mai mare preocupare a instituției internaţionale fiind „posibilitatea ca virusul să se răspândească în ţări ale căror sisteme de sănătate sunt mai slabe”.
