Cântarea mea Cântarea mea pe tine te-ncunună Cu gândurile cele mai curate Din câte-n omenire vor străbate, Pân’ soarele pe veci o să apună! Cum gândul tinde către unitate, Cu ea doar să existe
Remember: Ion Vinea (17 aprilie 1895 - 6 iulie 1964)
Doamne, tu eşti cel din urmă gând,
mergi înaintea mea
când mă cheamă steaua cea rea
şi duşmanul pândind aţintit la pământ.
Singur în noaptea exilului sunt
fără arme, fără poruncă, fără pâine.
Să mă pierd de mine însumi aş vrea,
dar mă urmează viaţa ca un câine.
Doamne, mergi înaintea mea
ca un înger cu sabia de lumină.
Voi sparge prin beznă cărarea grea
pas cu pas: ca un viteaz, ca un drumeţ, ca un tâlhar,
după legile acestui negru hotar
de dibuiri, de încleştări, de viclenie,
până la capăt. De un cântec noaptea va fi plină.
Căile tale toate duc în lumină.



.jpg)