Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Ce înţeles au numele?
Unele nume se referă la:
- o calitate: Andrei („bărbăţie“), Dalila („gingaş“), Agata („bun“), Aglaia („strălucitor“), Agnes („pur“); - rang şi poziţie socială: Despina, Eugen („de neam nobil“), Patricia, Şerban; - poziţia în familie: Maxim, Octav („al optulea“), Paul („mic“); - originea: Adrian, Damaschin, Lidia, Magdalena, Sabina. - funcţii şi îndeletniciri: Gheorghe („agricultor“); - plante, animale, pietre preţioase: Bujor, Dalia, Florin, Violeta, Viorica, Acvilina (vultur), Corvin, Argentina (argint), Arghir, Coralia, Zamfira. - momentul naşterii copilului: Vinereana („vineri“), Iulia. Ca să se ştie de ce nu e bine să răspunzi noaptea cui te strigă pe nume, bătrânii povesteau aşa: Cică în noaptea din ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, umblă vrăjitoarele să facă rele. Odată, un sătean bogat se pregătea de culcare. Deodată, din curte l-a strigat cineva: - Da! Cine mă strigă?, a întrebat şi a ieşit pe prispă. În curte era o babă despletită, care i-a spus: - Eu te strig; dar nu pe tine te strig, ci pe Norocul tău, să fie al meu! Şi de atunci, se zice, omul a sărăcit, căci baba i-a luat norocul.
