Circovii Mărinei, sărbătoarea străveche a femeilor

În culturile străvechi, bărbaţii au crezut că sunt superiori femeilor. Mântuitorul Hristos a schimbat aceasta, arătând că bărbatul şi femeia au primit daruri diferite de la Dumnezeu, dar sunt egali în faţa Lui. În cultura tradiţională românească, bărbatul a fost considerat capul familiei, dar femeia a avut grijă de familie. În semn de recunoştinţă, femeilor li s-au dedicat anumite sărbători în care, în glumă, se spune că sunt mai tari decât soţii lor şi au dreptul să-i „urechească“ dacă nu sunt ascultători! Cea mai importantă sărbătoare a femeii cade între 15 şi 17 iulie, când ţăranii de odinioară sărbătoreau Circovii Mărinei.

Arheologia a arătat că în Paleolitic bărbaţii erau mult mai înalţi şi mai puternici decât femeile. Poate de aceea bărbaţii s-au considerat stăpâni ai soţiilor şi ai copiilor lor. Cu încetul, au ajuns să creadă că femeile nu au nici un fel de calităţi, singurul lor rost pe lume fiind să nască copii. S-a ajuns la obiceiuri cumplite: femei arse pe rug odată cu trupul soţului mort, în India; vândute, în China; căsătorite fără voia lor în multe părţi ale lumii. Multă vreme fetele nu puteau urma aceleaşi şcoli ca fraţii lor. Şi lista ar putea continua…

Aceasta era situaţia femeii când S-a întrupat Domnul Hristos. De aceea, discuţia Sa cu femeia samarineană a stârnit uimirea ucenicilor. Dar Domnul a arătat oamenilor că femeile trebuie tratate cu respect şi iubire. Din iubire a îndeplinit dorinţa Maicii Sale de a transforma apa în vin la nunta din Cana, deşi încă nu venise vremea să facă minuni. A iertat-o pe femeia păcătoasă, iar după Înviere S-a arătat mai întâi femeilor mironosiţe...

Maica Domnului, cea mai presus decât îngerii, a arătat cum trebuie să se comporte o femeie. Plină de smerenie, a rămas în umbra Fiului Său, slujindu-L, dar s-a rugat fără încetare, păstrând cuvintele Domnului în inima ei. Femeile creştine s-au smerit de bunăvoie şi s-au retras în familie, lăsându-le bărbaţilor viaţa publică. Dar pentru că mulţi bărbaţi au continuat să le privească cu dispreţ, femeile au cerut să joace un rol egal cu bărbatul şi în viaţa socială: să înveţe alături de el şi să aibă aceleaşi funcţii şi meserii. Dorinţa aceasta li s-a împlinit în ultima sută de ani.

În cultura tradiţională românească, femeile şi bărbaţii şi-au împărţit în mod egal poverile vieţii. Pline de smerenie creştină, femeile s-au supus bărbatului, după cum Biserica I se supune lui Hristos. Ele se poartă cu bună-cuviinţă şi respect cu soţii şi părinţii lor. Bărbaţii au muncit la câmp, la pădure sau în mină ca să adune banii necesari traiului şi numeroaselor biruri. Femeile au muncit pe lângă casă, în grădină, au gătit, au spălat, şi-au îngrijit şi educat copiii, au tors lână, cânepă şi in ca să-şi îmbrace familia. În semn de recunoaştere a eforturilor lor, s-au statornicit prin tradiţie câteva sărbători pentru ele, cea mai importantă fiind Circovii Mărinei.

Sărbătoarea femeilor

Între 15 şi 17 iulie românii ţin Circovii de Vară. Numele provine din expresia slavonă „ţerkovnâie sviata“, care înseamnă „sfinţii Bisericii“. În aceste zile, Biserica a rânduit praznic pentru mai mulţi sfinţi, dar oamenii, impresionaţi de Sfintele Muceniţe Iulita şi Marina, care au fost bătute şi torturate pentru Domnul Hristos, au făcut din această zi o sărbătoare pentru femei. Iar sfinţii sărbătoriţi în aceste zile au fost consideraţi mai mici decât sfintele, „slugile Marinei“.

Din vorbă în vorbă, numele celor doi sfinţi, Chiric şi Iulita, serbaţi în data de 15 iulie, au devenit Ciurica. Oamenii şi-au închipuit-o pe Ciurica ca pe o fiinţă răzbunătoare, „ciuruindu-i“ în bătaie pe cei ce nu-i respectau sărbătoarea, dar bună cu femeile. Oamenii se fereau să se certe, ca să nu se certe tot anul. Ca să îi meargă bine familiei, femeile nu lucrau nimic. Nu torceau şi nu tăiau cu foarfeca, să nu le ia lupii din vite.

O poveste spune că Sfânta Marina s-a dus la biserică şi l-a găsit pe necuratul vrând să toace. I-a smuls ciocanele şi cu ele l-a bătut! De aceea, se zice, trebuie să-i ţii ziua Sfintei, să nu te bată şi pe tine cu boli grele! Viitoarele mame se roagă Sfintei pentru o naştere uşoară şi copii sănătoşi.

Surate şi fraţi de cruce

Prin unele părţi, de Sfânta Marina femeile se prind surate, iar bărbaţii, fraţi de cruce. Toată viaţa se vor ajuta între ei, ca şi fraţii de sânge. Cei care vor să se înfrăţească îşi dăruiesc bucate, jurând că vor fi fraţi sau surate până la moarte. În fiecare an, după aceea, de Sfânta Marina, îşi trimit daruri: o legătură de pelin, care cică ar izgoni relele şi ar curăţa drumul spre rai, un pui de găină, căci găina, prin cârâitul ei, descurcă drumurile vieţii, ouă fierte, castraveţi, mere, covrigi, colaci…