Duminica a 31-a după Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon) Luca 18, 35-43 În vremea aceea, pe când Se apropia Iisus de Ierihon, un orb ședea lângă drum, cerșind. Și, auzind el mulțimea care trecea,
Din minunile Maicii Domnului
Multe minuni a făcut Maica Domnului prin icoanele sale, prin puterea primită de la Fiul ei! Să vă spun şi eu povestea mâinii tăiate a Sfântului Ioan Damaschinul.
Pe vremea când în Constantinopol era împărat Leon Isaurul, prigonitor al sfintelor icoane, în Damasc trăia Ioan, sfetnic al împăratului arab. Fiind creştin, Ioan trimitea zilnic scrisori în Constantinopol, încurajându-i pe credincioşi să nu renunţe la cinstirea icoanelor. Auzind Leon acestea, s-a mâniat şi a ticluit o scrisoare mincinoasă, prin care Sfântul Ioan l-ar fi îndemnat să atace Damascul. Apoi i-a scris împăratului arab de „trădarea“ sfetnicului său. Mâniat, împăratul arab nu a crezut în nevinovăţia lui Ioan şi i-a tăiat mâna dreaptă. Sfântul Ioan s-a rugat Maicii Domnului să îl ajute, iar noaptea Preasfânta Fecioară i s-a arătat şi l-a vindecat, lăsându-i doar o dâră roşie pe încheietură, ca semn al vindecării minunate. Şi l-a îndemnat să scrie cântări care să ajute dreptei credinţe. A doua zi, uimit, împăratul arab şi-a cerut iertare şi l-a eliberat pe Sfântul Ioan, care s-a călugărit. La îndemnul Maicii Domnului, părintele său duhovnic l-a lăsat să scrie cântări de care şi astăzi se bucură Biserica…