Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului) Matei 1, 1-25 Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe
22 Dec, 2024
Din vieţile minunate ale monahilor
Rusaliile au impresionat imaginaţia oamenilor prin lumina parcă din altă lume pe care o răspândesc şi prin muzica diafană care se spune că se aude. Nu ştiu să vă spun dacă ielele există cu adevărat, deşi oamenii s-au temut multă vreme de ele, până de curând. Dar există multe mărturii despre lumina suprafirească care îi învăluie uneori pe sfinţi, ca un dar al Domnului. Dar despre aceasta nu se vorbeşte mult, căci sfinţii nu voiau ca oamenii obişnuiţi să afle despre darurile pe care le primeau de la Duhul Sfânt, ca să nu cadă în păcatul mândriei. Să vă povestesc şi eu două minuni făcute de sfinţii care s-au nevoit pe Muntele Sinai în primele secole creştine.
Se spune că un frate s-a dus la avva Iosif din Raith să-i ceară un sfat. A bătut la uşă şi, pentru că părintele nu i-a răspuns, s-a uitat prin deschizătura uşii. L-a văzut pe sfânt în rugăciune, ca o flacără. De spaimă, a leşinat şi a rămas la pământ cam o oră. Apoi şi-a revenit şi a rămas lângă uşă, să-l aştepte. Abia după încă patru ore i-a deschis avva Iosif şi l-a întrebat când a venit. Deşi fratele a ocolit adevărul, Sfântul şi-a dat seama că a fost zărit şi, după ce i-a dat răspuns la frământările sale, a plecat în alte locuri pustii, ca să nu fie lăudat de oameni. *** Odată, un părinte şi ucenicul său au plecat să se închine la Vârful Sfânt de pe Muntele Sinai. Ajungând aproape de Paraclisul „Sfântul Ilie“, au simţit o bună mireasmă nepământeană şi, apropiindu-se, au văzut biserica arătând ca un cuptor încins, prin uşi ieşind limbi de foc. Ucenicul s-a speriat, dar bătrânul părinte i-a spus să nu se teamă, căci sunt puteri îngereşti. Au intrat cu curaj în biserica plină de lumină, s-au rugat şi au plecat mai departe. La întoarcere, paramonarul, un slujitor bisericesc, i-a întrebat: - Ce aţi văzut urcând? - Nimic. - Ştiu că aţi văzut ceva, căci iată că feţele voastre strălucesc de slavă. Atunci i-au povestit ce s-a întâmplat, dar l-au rugat să nu spună nimănui. (repovestire după Dimitrios G. TSAMIS, Patericul sinaitic, Editura Deisis, Sibiu, 1995)
