Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Din vieţile minunate ale monahilor: Şi femeile s-au sfinţit, ca şi bărbaţii, prin împlinirea voii Domnului!
A trăit în Ierusalim, în primele veacuri creştine, o călugăriţă foarte evlavioasă. Ucigă-l-crucea a făcut ca un tânăr să se îndrăgostească de ea. Atunci maica a luat într-un coşuleţ puţină mâncare şi a plecat în pustiu. După mulţi ani, o vede un pustnic şi o întreabă:
- Ce faci, maică, în pustia aceasta? Ea însă, ca să nu fie lăudată, i-a spus: - Iartă-mă, m-am rătăcit. Fii bun, părinte, şi arată-mi calea. Dar anahoretul, cunoscând de la Dumnezeu adevărul, i-a spus: - N-ai rătăcit calea şi nici n-o cauţi. Şi pentru că minciuna e de la necuratul, spune-mi adevărata pricină pentru care te găsesc aici. - Un tânăr s-a îndrăgostit de mine şi am preferat să vin aici şi să mor, decât să-l smintesc. - De cât timp eşti aici? - Prin harul Domnului, de 17 ani. - Ce ai mâncat în pustiul ăsta? - Vezi acest coşuleţ? Cu el am fugit din cetate şi Dumnezeu S-a îndurat de mine! Am mâncat atâta vreme din mâncarea aceasta şi nu s-a împuţinat! Şi mai află, părinte, că bunătatea lui Dumnezeu m-a acoperit şi timp de 17 ani nu m-a văzut nici un om până azi, deşi eu i-am văzut pe toţi. (repovestire după Ioan MOSHU, Limonariu)