Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Pagina copiilor Din vieţile minunate ale monahilor: Şi femeile s-au sfinţit, ca şi bărbaţii, prin împlinirea voii Domnului!

Din vieţile minunate ale monahilor: Şi femeile s-au sfinţit, ca şi bărbaţii, prin împlinirea voii Domnului!

Un articol de: Ana Pascu - 11 Iulie 2009

A trăit în Ierusalim, în primele veacuri creştine, o călugăriţă foarte evlavioasă. Ucigă-l-crucea a făcut ca un tânăr să se îndrăgostească de ea. Atunci maica a luat într-un coşuleţ puţină mâncare şi a plecat în pustiu. După mulţi ani, o vede un pustnic şi o întreabă:

- Ce faci, maică, în pustia aceasta?

Ea însă, ca să nu fie lăudată, i-a spus:

- Iartă-mă, m-am rătăcit. Fii bun, părinte, şi arată-mi calea.

Dar anahoretul, cunoscând de la Dumnezeu adevărul, i-a spus:

- N-ai rătăcit calea şi nici n-o cauţi. Şi pentru că minciuna e de la necuratul, spune-mi adevărata pricină pentru care te găsesc aici.

- Un tânăr s-a îndrăgostit de mine şi am preferat să vin aici şi să mor, decât să-l smintesc.

- De cât timp eşti aici?

- Prin harul Domnului, de 17 ani.

- Ce ai mâncat în pustiul ăsta?

- Vezi acest coşuleţ? Cu el am fugit din cetate şi Dumnezeu S-a îndurat de mine! Am mâncat atâta vreme din mâncarea aceasta şi nu s-a împuţinat! Şi mai află, părinte, că bunătatea lui Dumnezeu m-a acoperit şi timp de 17 ani nu m-a văzut nici un om până azi, deşi eu i-am văzut pe toţi. (repovestire după Ioan MOSHU, Limonariu)