Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
„Iisus i-a scăpat pe toţi oamenii din lumea celor morţi“
Dragii mei,
Iată că, pas cu pas, mai uşor sau mai greu, fiecare după puterile lui, ne-am apropiat de Sfânta Sărbătoare a Învierii. Să întâmpinăm această minune pe deplin şi să ne apropiem de Domnul Cel Înviat Care a biruit moartea, plecându-ne înaintea Lui cu trup şi suflet. Să Îl îmbrăţişăm din toată inima, ca pe Cel ce ne este cel mai aproape şi cel mai bun prieten, să Îl descoperim în Sfânta Împărtăşanie, căci El este izvorul sănătăţii, puterii, bucuriei şi ne aşteaptă pe toţi cu nesfârşită dragoste şi milă. În rândurile ce urmează aş dori să vă împărtăşesc gândurile pline de frumuseţe şi credinţă ale unor copii de 4 şi 5 ani, în dialog cu doamna profesoară Ana Maistru, de la Palatul Copiilor din Bucureşti.
- Sunt Ana şi înainte de toate vă urez bun venit!
Astăzi vom vorbi despre o sărbătoare importantă care se apropie. O cunoaşteţi? Paştile, desigur! Aveţi dreptate! Dar ce se întâmplă de Paşti?
- Pictăm ouă.
- De ce pictăm ouă?
- Ca să le ciocnim şi să le mâncăm.
- Grozav! Sunt de acord, pentru că sunt foarte gustoase. Şi ciocnim ouăle aşa... pur şi simplu? Mai facem sau mai zicem ceva? Hai, încercaţi să vă amintiţi! Parcă se zice ceva când ciocnim ouăle. Bravo! Se zice Hristos a înviat! şi se răspunde Adevărat a înviat! Cu alte cuvinte, de Paşti se sărbătoreşte Învierea lui Iisus Hristos. Hmm! Dar, ştiţi voi oare cine a fost şi este Iisus Hristos?
- Un om.
- Dumnezeu.
- Sunteţi foarte aproape de adevăr. Iisus Hristos a fost om şi este şi Fiul lui Dumnezeu. El a venit printre oameni acum mai mult de 2000 de ani ca să le vorbească despre Dumnezeu Tatăl din ceruri şi despre un loc foarte frumos, mai frumos decât orice există pe pământ, şi anume despre Împărăţia cerurilor, unde oamenii vor merge la sfârşitul timpului. Şi, pentru ca oamenii să-L creadă că este Fiul lui Dumnezeu şi că le spune adevărul, a făcut multe minuni. Ce este o minune? Cine ştie să zică? Buuun, ştiţi vreo minune făcută de Fiul lui Dumnezeu?
- Nu a făcut niciun lucru rău.
- A dat de mâncare săracilor.
- A vindecat oameni care nu vedeau. I-a atins cu mâinile.
- A mers pe apă fără să intre în apă.
- A făcut vremea frumoasă afară.
- Mă bucur să observ că ştiţi atât de multe despre Iisus Hristos! Ei, dar ce credeţi, oamenii au crezut?
- Unii da.
- Nu toţi. Pentru că L-au răstignit.
- Aşa este. Au fost oameni care au crezut, însă alţii nu doar că n-au vrut să creadă, dar L-au şi omorât, răstignindu-L pe cruce.
După ce a fost coborât de pe cruce a fost pus într-un mormânt ferecat cu o piatră mare. Apoi, s-a făcut mare-mare linişte.
După 3 zile, duminica dis-de-dimineaţă, femeile mironosiţe - ştiţi ce sunt femeile mironosiţe, femeile purtătoare de mir, iar mirul ştiţi ce este, un ulei parfumat - au venit la mormânt ca să ungă Trupul mort al lui Iisus Hristos cu mir. Şi ce credeţi c-au văzut? Piatra de la mormânt dată la o parte şi în mormânt… nimeni! Ele s-au speriat foarte tare. Când deodată, un înger a apărut şi le-a spus:
„Iisus Hristos nu este aici. A înviat! Duceţi-vă şi spuneţi şi ucenicilor Lui.“
Iar ele, foarte bucuroase, au dat tuturor vestea cea mare.
Între timp, cât fusese mort, Iisus Hristos S-a dus în lumea celor morţi şi de acolo i-a scăpat pe toţi oamenii care muriseră mai înainte, mai ales pe Adam şi pe Eva, primii oameni făcuţi de Dumnezeu. Apoi S-a reîntors pentru câteva zile printre ucenicii Săi ca să le arate şi lor că a înviat şi ca să le spună că pleacă la Dumnezeu-Tatăl ca să pregătească Împărăţia cerurilor pentru toţi cei care îşi doresc să ajungă acolo.“