Întâmplări cu sfinţi şi animale sălbatice

Sfinţii Părinţi din pustie nu se temeau de sălbăticiuni, care nu le făceau nici un rău, ba chiar le ascultau poruncile! Ei spuneau că din cauza păcatelor şi a necredinţei oamenii au ajuns robi şi de aceea se tem de lei. Dar când vor respecta poruncile Domnului, leii se vor teme de oameni…

Să vedeţi cât respect au necuvântătoarele pentru călugări! Odată, pe când se întorcea spre chilie, părintele Ioan s-a întâlnit cu un leu pe o potecă mărginită cu garduri de spini. Părintele nu s-a dat înapoi şi atunci leul s-a ridicat pe picioarele din spate şi s-a sprijinit de gard, ca părintele să poată trece pe lângă el!

Se mai povesteşte că un cărturar din Antiohia s-a dus la un călugăr şi l-a rugat să-l primească şi pe el ucenic. Părintele l-a pus întâi să-şi vândă averea. Apoi i-a poruncit să nu vorbească timp de cinci ani. Ca să-l ispitească, l-a trimis o dată cu o treabă peste râu în timpul revărsării şi a trimis un ucenic după el, să vadă ce va face. Ucenicul l-a văzut pe călugăr îngenunchind în rugăciune lângă apă. Şi ce să vezi, s-a apropiat de el un crocodil. Monahul s-a suit pe el şi crocodilul l-a dus pe malul celălalt. După ce şi-a încheiat treaba, crocodilul l-a adus înapoi…

Leul Sfântului Gherasim

Animalele pot fi foarte recunoscătoare! Se spune că avva Gherasim, de la Sfintele Locuri, se împrietenise cu un leu. Îi scosese un spin din picior şi îi legase rana. Vindecat, leul nu a mai vrut să-l părăsească. Părinţii i-au dat atunci în grijă măgarul care le aducea apă, să-l păzească la păscut. Odată, au trecut nişte caravane de cămile şi, văzând măgarul singur, l-au luat. Sfântul a crezut că leul l-a mâncat şi l-a pus să care el apa. După o vreme, un ostaş a văzut leul chinuindu-se cu apa şi i-a dat părintelui bani să cumpere alt măgar. Acum leul avea iarăşi grijă de un măgar…

Dar după puţină vreme a trecut din nou caravana care luase măgarul şi leul l-a apucat de căpăstru şi l-a adus înapoi părintelui. Ava Gherasim s-a bucurat şi i-a pus leului numele Iordan.

După cinci ani, părintele s-a mutat la Domnul. Leul nu fusese acolo. Când s-a întors şi a văzut că nu-l găseşte, a început să-l caute disperat. Atunci părinţii i-au arătat mormântul. Leul a murit pe loc deasupra mormântului…

Aproape de zilele noastre, părintele Pahomie din Muntele Athos (mutat la Domnul în 1967) aduna şerpii din chilie şi scorpionii cu mâna şi-i ducea afară. Ba odată a găsit un şarpe mare şi, fiindcă avea o altă treabă, l-a pus la brâu, să-l scoată mai târziu. Se mira când vedea că oamenii se tem de ei. Întrebat de ce nu-i fac rău, părintele a răspuns:

- Zice undeva Domnul Iisus Hristos că, dacă ai credinţă, poţi aduna cu mâna chiar şi şerpii sau scorpionii, care nu-ţi vor face nici un rău…