Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Jucării şi jucării
- La anumite triburi, jucăriile aveau o valoare simbolică. Când copilul trecea la o altă etapă a vieţii, i se dăruiau jucării. Băieţii primeau o sabie din lemn, o suliţă şi un scut de bambus, ca viitori războinici, în timp ce fetele primeau surcele de foc, un evantai de frunze pentru aţâţat focul şi o păpuşă, care să le amintească că rostul lor este să devină mame şi bune gospodine.
- Fetiţele japoneze primesc păpuşi de Sărbătoarea Fetelor (3 martie), dar nu pentru joacă! Ele sunt aşezate ca la curtea imperială a Japoniei. Două, puse pe raftul cel mai de sus, întruchipează împăratul şi împărăteasa. Urmează miniştrii şi cântăreţii, doamnele de onoare, cu ceainice de jucărie şi prăjituri minuscule din aluat. Ordinea nu poate fi schimbată, iar păpuşile trebuie să fie mereu pereche.
