Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Legenda păianjenului
Se arată în poveşti că Maica Domnului este milostivă cu cei care îşi cer iertare pentru greşeli, dar îi şi pedepseşte pe cei aroganţi sau răutăcioşi. Ia să vedem ce s-a întâmplat cu păianjenul.
Odată, pe când torcea, a văzut-o un păianjen şi i-a spus: - Ce delicat torci! Dar să ştii că eu torc mult mai subţire decât dumneata! - Toarce, să văd şi eu!, i-a răspuns Maica Domnului. Păianjenul a tors şi, într-adevăr, torcea mai subţire decât Preacurata. Atunci Maica Domnului a tors fire şi mai subţiri decât păianjenul. Păianjenul s-a ambiţionat şi a tors nişte fire atât de subţiri, că abia se vedeau. - Ei, spune-mi, crezi că poate să toarcă cineva mai subţire decât mine?, s-a fălit păianjenul. Supărată pe mândria fără rost a păianjenului, Maica Domnului i-a răspuns: - De-acum înainte să nu-ţi mai afli hrana până ce nu vei toarce! Şi, de atunci, zice povestea, ca să aibă ce mânca, păianjenul prinde muştele în pânzele pe care le toarce!
