Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Pagina copiilor Mulţumirea pescarului

Mulţumirea pescarului

Un articol de: Magdalena Gheorghe - 20 Aug, 2011

Dragii mei, cât de bine este ca omul să nu uite de Dumnezeu şi să îşi pună nădejdea în El! Numai aşa va înţelege că lăcomia îi strică sufletul, îndepărtându-l de Dumnezeu şi de oameni. Şi astfel va vedea că mulţumirea cu puţin este o avere care nu se termină.

Într-o zi, lângă debarcader, un pescar se odihnea pe scăunelul lui, bucuros fiind că prinsese peşti în acea zi. Un om bogat, care vizita orăşelul şi trecea pe-acolo, îl văzu pe pescar odihnindu-se şi îl întrebă:

- Nu e prea devreme pentru odihnă? De ce nu eşti la ora asta în larg, la pescuit?

Fără să se tulbure de faptul că omul bogat nu dăduse nici măcar bună ziua, pescarul răspunse:

- Am prins peşte cât îmi trebuie pentru astăzi, aşa că acum pot să stau şi să mă bucur de această zi frumoasă.

- Dar dacă ţi-ai folosi acest timp pentru pescuit, ai putea prinde mai mulţi peşti, apoi i-ai putea vinde şi ai câştiga o grămadă de bani, îi spuse bogatul.

- Şi apoi?, îl întrebă pescarul.

- Păi, răspunse omul cel bogat, după ce ţi-ai aduna destui bani din vânzări, ai putea să-ţi cumperi o barcă mai mare, care te-ar ajuta să mergi mai în larg şi să prinzi peşti mai mari. În felul ăsta ai putea avea şi mai mulţi bani.

- Şi apoi?, întrebă pescarul din nou.

- Apoi ai putea să-ţi cumperi mai multe bărci, ai putea prinde mii de peşti, ai putea să câştigi mult mai mulţi bani şi, într-o bună zi, să ajungi bogat ca şi mine.

- Şi apoi?, întrebă pescarul pentru a treia oară.

- Apoi ai putea pur şi simplu doar să stai şi să te bucuri de viaţă aşa cum fac eu, spuse bogatul.

- Dar, omule, grăi pescarul, nu tocmai asta fac şi eu acum?

Să învăţăm aşadar cu toţii de la pescarul înţelept ce este mulţumirea şi adevărata bucurie. Şi pentru că recitind această poveste m-am dus cu gândul la frumosul Acatist de mulţumire Slavă lui Dumnezeu pentru toate, vă scriu în această pagină un fragment:

M-ai adus în viaţa aceasta ca într-un rai preasfânt. Am văzut cerul ca un potir albastru şi adânc, în azurul căruia cântă păsările, am ascultat foşnetul liniştitor al pădurii şi susurul dulce-glăsuitor al apelor, m-am înfruptat din roadele bine înmiresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumată. Ce bine e la Tine pe pământ şi câtă bucurie să fii oaspetele Tău!

Slavă Ţie, pentru praznicul vieţii,

Slavă Ţie, pentru buna mireasmă a lăcrămioarelor şi a trandafirilor,

Slavă Ţie, pentru felurimea cea desfătată a roadelor şi a seminţelor,

Slavă Ţie, pentru strălucirea de giuvaer din roua dimineţii,

Slavă Ţie, pentru surâsul deşteptării scăldate în lumină,

Slavă Ţie, pentru frumuseţea zidirii mâinilor Tale,

Slavă Ţie, pentru viaţa veacului acesta, prevestitoare a celei cereşti,

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!