Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Pagina copiilor Poveste despre îngeri şi ajutorul lor

Poveste despre îngeri şi ajutorul lor

Data: 18 Noiembrie 2007

Dragi copii, de curând i-am sărbătorit pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Ce ştiţi şi cât ştiţi voi despre aceste nume sfinte? Această sfântă sărbătoare este o mare taină. Mihail şi Gavriil sunt căpeteniile îngerilor; vestitori de bine şi bucurie, îngeri ai darurilor, ai bunelor vestiri dumnezeieşti, ai purtătorilor de lumină şi biruinţă.

Citiţi în continuare o povestioară veche, care grăieşte în conţinutul ei despre puterea binefăcătoare a îngerilor, paza şi grija lor dumnezeiască pentru voi toţi.

Odată, demult, la poalele unui munte se găsea o pajişte mare - pe care iarba părea un covor de catifea, cu firele dese şi mătăsoase, mângâiate de razele blânde ale soarelui sfânt - de la răsăritul lui şi până în asfinţitul rubiniu, ce îmbrăca toată natura cu un colorit fermecător.

Ionică veni cu turma lui de mioare şi, poposind, se aşeză la trunchiul unui bătrân copac şi începea a doini din fluier, iar mioarele păşteau liniştite iarba binefăcătoare. O duceau bine aici. Nici izvorul din care se adăpau nu era prea departe.

O clipă, pe Ionică îl fură somnul. Parfumul mereu proaspăt al pajiştei, umbra deasă a copacului îi sporeau somnul. În visul lui văzu cum de pe bolta cerului se desprinse o pată de un albastru fără egal, iar pe ea pluteau doi îngeri ce îşi legănau uşor aripile, îndreptându-se către el. Ionică se sfii puţin, dar îngerii se apropiau de el, spunându-i: „Copile, pleacă cu mioarele tale de aici, că te paşte un mare pericol!“. Ionică se trezi din somn, privi întinderea cu ochi cercetători, îşi adună mioarele şi porni către casă. Ajuns, mama îi ieşi în cale mirată de întoarcerea fiului ei mai devreme decât de obicei. Ionică îi povesti visul.

Nu trecu mult timp şi spre seară se duse vorba în sat că pe pajiştea de unde plecase venise mai mulţi lupi.

***

Spuneţi, voi copii!

Cine credeţi că au fost cei doi îngeri? Ce fel de veste i-au dat ei lui Ionică? Închinaţi-vă şi rugaţi-vă îngerilor voştri! (înv. Silvia Bănică)