Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
Povestea albinei
Se spune că atunci când Dumnezeu a vrut să facă lumea, a trimis-o pe albină - pe care o făcuse albă, aşa cum îi arată numele - la necuratul, să-l întrebe dacă e bine să facă mai mulţi sori. Albina l-a întrebat, apoi s-a aşezat pe nesimţite pe capul lui. Necuratul s-a gândit:
- Dacă vor fi mai mulţi sori, arşiţa lor va fi mai puternică decât văpaia iadului şi oamenii nu se vor mai teme de el. Iar noaptea s-ar preface în zi şi faptele răului nu vor mai avea putere. E mai bine să fie un singur soare! Atunci albina şi-a luat zborul, să ducă răspunsul Domnului. Auzind-o zumzăind, necuratul şi-a dat seama că albina a tras cu urechea. Înfuriat, a lovit-o cu un bici pe spate, iar biciul s-a înfăşurat în jurul trupului ei. De atunci, se zice, albina are dungi negre pe spate, iar mijlocul îi este subţire.