Am primit la redacţie cu bucurie mai multe texte despre zidirea Catedralei Naţionale, scrise de elevi de la Liceul Teoretic „Sfinţii Trei Ierarhi” din Bucureşti. Micile eseuri au fost adunate de Mara Lina, care
Sfântul Mucenic Dimitrie, într-o poveste aromână despre dragoste şi sacrificiu...
Se zice că, odată, Sfântul Dimitrie şi Sfântul Gheorghe au poposit la casa unui om, a cărui nevastă tocmai născuse un băiat. Noaptea, cei doi sfinţi au auzit ursitoarele spunând:
- Copilul se va îneca în ziua nunţii sale, când va trece cu mireasa peste râu! Ca să-l salveze, sfinţii l-au rugat pe om să-i invite la nunta băiatului. Peste ani, cei doi sfinţi s-au dus să-l salveze. La trecerea peste râu, Sfântul Dumitru şi-a schimbat calul cu calul mirelui. Dar nu ştiu cum s-a întâmplat, că armăsarul Sfântului s-a poticnit, cu coada l-a stropit pe mire şi acesta s-a înecat. Atunci sfinţii L-au rugat pe Dumnezeu: - Doamne, învie-l, căci nici nu a apucat să se însoare! - Îi dau viaţă numai dacă cineva îi va da din zilele lui. Părinţii băiatului au refuzat. Dar mireasa a ieşit în faţă şi, pentru că nu avea voie să vorbească, cum e obiceiul la aromâni, şi-a despletit părul şi l-a împărţit în două, făcând semn că îi dă mirelui jumătate din zilele vieţii ei. Băiatul a înviat şi cei doi soţi au trăit fericiţi câte le-au fost zilele…



