Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Socoteala
Într-o seară, pe când
mama pregătea cina, fiul de 11 ani veni în bucătărie cu o foaie de hârtie în mână. Cu un aer foarte serios, copilul îi dădu hârtiuţa mamei, care, lăsând puţin treburile, citi ceea ce era scris acolo: "Pentru că am smuls buruienile din grădiniţă: 5 lei. Pentru că am făcut ordine în camera mea: 10 lei. Pentru că am fost să cumpăr lapte: 1 leu. Pentru că am avut grijă trei după-amiezi de surioara mea: 15 lei. Pentru că am luat 2 calificative foarte bine la şcoală: 10 lei. Pentru că am dus în fiecare seară gunoiul: 7 lei. În total: 48 lei." Mama îşi privi copilul în ochi, cu multă blândeţe. În mintea sa reveneau o mulţime de amintiri. Luă un creion şi scrise pe spatele hârtiei: "Pentru că te-am purtat în pântece timp de nouă luni: 0 lei. Pentru toate nopţile pe care le-am petrecut veghindu-te atunci când erai bolnav: 0 lei. Pentru toate momentele în care te-am mângâiat atunci când erai trist: 0 lei. Pentru toate prilejurile în care ţi-am şters lacrimile: 0 lei. Pentru tot ceea ce te-am învăţat zi de zi: 0 lei. Pentru toate mesele de mic-dejun, prânz şi cină, pentru toate gustările şi prăjiturile pe care ţi le-am pregătit: 0 lei. Pentru viaţa pe care ţi-o dau zi de zi: 0 lei. În total: 0 lei." (repovestire după Bruno Ferrero) Astfel, şi noi, dragii mei, să nu ne calculăm iubirea, ci să o dăruim din plin, fără a aştepta ceva în schimb. Să ţinem minte mereu jerfta mamei şi să o preţuim!
