Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Pagina copiilor Ştefan cel Mare şi norocul

Ştefan cel Mare şi norocul

Data: 04 Iulie 2009

Se spune că Ştefan-Vodă iubea vânătoarea. A plecat într-o zi singur la vânătoare şi a zărit un pui frumos de căprioară. Neputând să-l nimerească cu arcul, s-a luat după el, dar s-a rătăcit. Îngrijorat, s-a aşezat pe o cioată şi a adormit. În vis i s-a arătat o fată frumoasă ca un înger.

- Ai să vii cu mine, i-a spus copila.

Ştefan s-a trezit şi a trecut un pârâu adânc, încotro pierise fata în vis. Când colo, a dat iar de căprioara din ziua trecută. A vrut să o prindă, dar căprioara i-a spus:

- Nu pune mâna pe mine până nu-mi vei făgădui că vei face atâtea biserici câţi duşmani vei bate.

- Îţi făgăduiesc.

Căprioara s-a dat peste cap şi s-a prefăcut într-o fată frumoasă, cu păr de aur, îmbrăcată numai în aur şi în argint.

- Spune-mi cine eşti, că de eşti necuratul, mă lepăd de tine; dacă eşti un înger al lui Dumnezeu, mă închin ţie!

- Nu sunt nici necuratul, nici înger, ci norocul tău şi al ţării tale. M-a trimis Sfânta Vineri să-ţi dau de ştire că toate treburile îţi vor merge bine numai dacă te vei îngriji de credinţa cea dreaptă.

Apoi norocul a dispărut, dar l-a sprijinit pe Ştefan, pentru că şi el şi-a ţinut făgăduiala: în toate locurile unde bătea vreun vrăjmaş, ridica o biserică... (texte preluate şi repovestite după Fost-au acest Ştefan-Vodă..., antologie de folclor, Junimea, Iaşi, 1984)