Am primit la redacţie cu bucurie mai multe texte despre zidirea Catedralei Naţionale, scrise de elevi de la Liceul Teoretic „Sfinţii Trei Ierarhi” din Bucureşti. Micile eseuri au fost adunate de Mara Lina, care
02 Noi, 2025
Vers de cântec, vers de joc
Frumuseţea copilăriei
Ce este mai frumos în viaţă Decât a noastră copilărie? Este şi câte-o povaţă, Dar mai multă veselie! Copiii oricum se joacă Altceva, ei ce să facă? Trebuie să se distreze Nicidecum să se-ntristeze. Ei au multe jucărele, Ba mai mari, ba mititele. Unii cântă la vioară, Alţii cântă la chitară. Şi când noi suntem mici, mici, Mama ceva lin ne cântă; Zice poveşti cu pitici Şi frumos ea ne alintă! (Laura Mihalachi, clasa a IV-a, Blăgeşti, Paşcani) Lumina din suflet Ce e mai frumos ca jocul? Sau o doină de-ai fi spus.... În copilăria noastră O poveste nu-i de-ajuns! Cu un cântec, cu un joc Faci oricând lumină-n suflet Şi te joci mereu, mereu Dar adaugi şi un zâmbet. Printre jocurile tale Fă-ţi şi loc de te-odihneşte, Ca să-ţi ţii mintea tihnită Să te poţi juca regeşte! Laudă Când zorile aleargă dimineaţa S-o-mbrace cu lumină şi căldură Atingi uşor şi-mi mângâi, Doamne, faţa Ce-ai înflorit-o dintr-a Ta făptură. Te laudă şi câmpul şi stejarii Şi apele cu clinchete slăvesc, Şi-oricine, cu tot ce are-n viaţă Cântă în cor „Părinte, te iubesc!“ Şi buni şi răi se-mbată-n frumuseţea, Cascadelor de adieri de vânt Lumină dai tu pentru toată lumea, Fiindcă eşti Creatorul acestui pământ. Prin apele ce curg... Prin apele ce curg Se văd ades lumini; Şi-n frumosul amurg, E crâng de rugăciuni. Şi păsările zboară Asupră-ne coboară Frumoasa lor cântare Şi-atâta-i alinare. De dor plânge izvorul Dar ce intens e dorul Ce curge rând pe rând Şi apa-i susurând! (Raluca Spătaru, clasa a IV-a, Blăgeşti, Paşcani) Dolofănel Vă amintiţi de Dolofănel, cel mai simpatic purcel? Într-o dimineaţă, a găsit uşa deschisă spre casă. În căutare de mâncare, purcelul a intrat în camera mare. A tras de faţa de masă şi a alergat cu ea prin casă. A intrat în bucătarie unde a spart o farfurie, apoi a ieşit afară, trăgând după el o sfoară... Cu atâta harababură a speriat găinile din bătătură. Asta... da, aventură! (Catrinel Constantinescu, clasa a IV-a, Iaşi)
