Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Vieţile sfinţilor pentru copii: Sfânta Audrey din Anglia
Sfânta Audrey (având descendenţă regală şi purtând numele de prinţesa Ethelreda) s-a născut în anul 636 la Exning, Sufflok, Anglia, în secolul al VII-lea.
Prima ei căsnicie a durat trei ani, pentru că apoi a rămas văduvă. Se spune că mariajul ei nu s-a consumat niciodată. Sfânta Audrey a făcut un jurământ de castitate şi, deşi a fost obligată să se căsătorească şi a doua oară, ea a rămas fermă în promisiunea sa. Soţul ei însă nu era de acord să trăiască cu cea care îi era soţie ca şi un frate cu sora lui.
- Eu nu pot accepta un astfel de jurământ pe care l-ai făcut, îi reproşa soţul ei deseori. Ce fel de căsnicie este aceasta?
- Eu mi-am dedicat demult viaţa mea slujirii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, îi răspundea calm şi cu multă convingere Audrey. De aceea, sufletul şi trupul meu îi aparţin Mântuitorului. Jurământul pe care eu l-am făcut înaintea lui Dumnezeu îl voi respecta, chiar cu preţul vieţii mele.
În cele din urmă, soţul ei, sătul de astfel de discuţii şi nemulţumit de întorsătura pe care a luat căsnicia sa, s-a decis să apeleze la episcopul Wilfrid de York, pentru a-l convinge să o elibereze pe Audrey de jurămintele ei.
- Bine, bine, i-a răspuns episcopul de York, ascultând ruga bărbatului. Voi vedea ce voi putea face pentru tine.
Episcopul însă, după ce bărbatul a plecat de la el, i-a trimis veste sfintei să se pregătească să plece cât mai departe de casă. Audrey a ascultat sfatul episcopului de York şi a făcut întocmai. Soţul ei a aflat de plecarea ei şi a fost foarte mânios.
- O voi găsi oriunde s-ar ascunde, urla el, zorind ostaşii să se grăbească în căutările lor. Va vedea ea ce înseamnă să asculte de mine, care sunt soţul ei, şi nu de acel Dumnezeu al ei.
Însă, cu toată mânia care zăcea în el, a continuat să o urmărească. În cele din urmă a ajuns-o pe Audrey într-un ţinut numit Colbertâs Head. Când Audrey a văzut că soţul ei era aproape de ea, şi-a întins mâinile spre Dumnezeu şi s-a rugat:
- Doamne, Tu care le ştii pe toate, Tu care ai făcut cerul şi pământul, ajută-mă să nu cad în braţele celor ce-mi doresc răul.
Şi Dumnezeu i-a ascultat ruga şi a trimis o ploaie care a durat şapte zile şi a despărţit astfel drumul celor doi. Soţul lui Audrey a renunţat în cele din urmă la căsnicie, iar sfânta s-a călugărit şi a întemeiat mănăstirea din Elydin Cambridgeshire, unde a fost şi stareţă.
A trecut la Domnul pe 23 iunie 679, după ce a îndurat chinurile unei tumori la gât, boală pe care a acceptat-o recunoscătoare pentru perioada timpurie a vieţii ei când a pus preţ pe lucrurile lumeşti. Sfânta Audrey credea că Dumnezeu i-a trimis această boală care i-a afectat gâtul pentru toate colierele pe care le purtase încă de mică.
În perioada Evului Mediu, la Ely, avea loc „Festivalul Sfintei Audrey“ când se purtau un fel de eşarfe foarte colorate şi ieftine numite „tawdry“ un derivat de la „Sfânta Audrey“.
Sfânta Audrey este celebrată pe data de 23 iunie şi este protectoarea celor suferinzi de tumori la gât, dar şi a văduvelor.
În picturi, este reprezentată ţinând într-o mână o miniatură a Mănăstirii din Ely, iar în cealaltă mână - flori care îmbobocesc.
Ce înseamnă numele Audrey?
Numele Audrey este un diminutiv medieval de la cuvântul germanic „Adelbert“, unde „adel“ înseamnă „nobleţe“, iar „bert“ înseamnă „faimos, strălucitor“.