Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Vieţile Sfinţilor pentru copii: Sfintele surori Kyra şi Marana din Siria
Kyra şi Marana erau două surori ce au trăit în secolul al IV-lea în oraşul Veria (Berea) din Siria. Proveneau dintr-o familie ilustră şi foarte bogată. Când ajung însă la vârsta deplinei înţelegeri, din cauza faptului că cei din jurul lor defăimau dreapta credinţă, cele două surori au ales să părăsească casa părintească.
- Lipsa credinţei în Dumnezeu a celor din această casă ne facem să plecăm de aici, au spus cele două surori. Noi dorim să ne petrecem restul vieţii în ascultare faţă de cuvântul Domnului, în post şi rugăciune.
Astfel, au ajuns într-un loc unde au cumpărat o bucată de pământ pe care şi-au ridicat o căsuţă. Acesteia i-au astupat uşa cu pietre, lăsând liberă doar o deschizătură în acoperiş, pentru a primi hrană.
Despre ele se spune că mâncau doar o dată la patru zile, iar zilele şi nopţile le petreceau în rugăciune şi pocăinţă. Pentru a îndepărta ispitele, dar şi duhul mândriei, cele două sfinte surori purtau lanţuri grele de fier pe trup, iar veşmintele modeste le acopereau în întregime.
Atunci când au primit vizita Episcopului Theodoret al Cirului, acesta le-a spus:
- Văd cât de mult doriţi să fie plăcute lui Dumnezeu, însă aceste lanţuri sunt prea grele pentru voi.
Deşi episcopul le-a sfătuit să îşi îndepărteze lanţurile de pe corp, mai ales pe Kyra, care era foarte slăbită şi cu greu putea sta în picioare, cele două surori au refuzat.
În cei patruzeci de ani cât au trăit în asceză, doar o singură dată au ieşit din casă, pentru a face un pelerinaj în Ierusalim, spre a se ruga la Mormântul Mântuitorului. La întoarcerea din Ierusalim, însă, nu au mâncat nimic. Şi la fel au procedat când au mers de au văzut mormântul Sfintei Tecla din Isauria.
Sfintele surori Marana şi Kyra au trecut la Domnul în anul 450.
Sfintele Marana şi Kyra sunt celebrate în calendarul creştin pe 28 februarie.
Ce înseamnă numele Kyra şi Marana?
Numele Kyra provine din persană şi înseamnă „soare“. De asemenea, poate fi pus în relaţie cu grecescul „kyrios“, care înseamnă „stăpân“. Numele Marana provine din persană şi înseamnă „lună“.