Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Ziua Cuvioasei Parascheva în calendarul popular
Ziua Sfintei Parascheva era, pentru săteni, o dată importantă în calendarul muncilor de toamnă. Ciobanii coborau în această zi oile de la munte, începeau târgurile, se angajau ciobanii pentru anul următor, se slobozeau berbecii în turme… Şi mai ţineau sărbătoarea cu stricteţe femeile, care se fereau să facă pâine, să măture prin casă, să spele, să toarcă şi să coasă, mai ceva ca în zilele de vineri!
Ciobanii se foloseau de această zi ca să vadă cum va fi vremea în lunile următoare. Dimineaţa căutau să vadă cum s-au culcat oile: dacă erau grămadă, urma o iarnă grea. Dacă erau împrăştiate, credeau că va fi o iarnă uşoară. Ce mai spuneau sătenii despre vreme? Cum va fi în această zi, va fi până la Sfântul Dumitru. Dacă toamna nu plouă până la Sfânta Parascheva, vine iarna mai devreme.
