Duminica a 22-a după Rusalii (Bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr) Luca 16, 19-31 Zis-a Domnul: Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar
Revista presei
Timp Online semnalează că mii de pelerini pleacă spre mănăstirile din Transilvania care îşi sărbătoresc hramul Adormirii Maicii Domnului, pentru a participa la slujbele religioase organizate cu acest prilej. Cei mai mulţi merg la Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj, unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. „Marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, întâmpinat cu multă evlavie de toți credincioșii, va fi precedat de tradiționalul pelerinaj «La Nicula colo-n deal», amintind de anul 1699, când icoana pictată de preotul ortodox Luca din Iclod și aflată în biserica din Nicula a lăcrimat vreme de trei săptămâni. Procesiunea la care participă an de an foarte mulți credincioși, inclusiv din Bistrița-Năsăud, va începe sâmbătă, 14 august, la ora 12:00, de la Biserica «Sfântul Nicolae» din parcul central al orașului Gherla, și va continua pe jos până la biserica de lemn din incinta Mănăstirii Nicula. Procesiunea va fi condusă de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei”. În ziua praznicului, duminică, 15 august, de la ora 9:00, la Altarul de vară, IPS Părinte Andrei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, va săvârși Sfânta Liturghie și va rosti pelerinilor un cuvânt de învățătură. Pe toată perioada prezenței lor la Mănăstirea Nicula, credincioșii sunt sfătuiți „să poarte mască de protecție, să respecte măsurile de distanțare și să fie responsabili unii față de alții și mai ales față de ce lasă în urma lor, știind că pășesc într-o grădină a Maicii Domnului”, a precizat Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.
Mihai Viteazul a fost omagiat la Mănăstirea Strehaia, județul Mehedinţi, cu prilejul împlinirii a 420 de ani de la trecerea sa în veşnicie, informează Episcopia Severinului şi Strehaiei, citată de Știri pe surse. PS Părinte Episcop Nicodim a sfinţit un monument funerar dedicat marelui domnitor, amplasat în curtea Mănăstirii Strehaia. Inaugurarea monumentului a fost urmată de un simpozion în cinstea domnitorului care a realizat prima unire a Ţărilor Române, în 1600. Titulatura folosită de voievod era: „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. Mihai Viteazul a fost educat creștinește de mama sa, care a devenit monahie la Cozia, a fost numit „cavaler al lui Hristos” de Papa Clement al VIII-lea, este ctitor de biserici, cea mai importantă fiind Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, se spovedea la starețul Serghie de la Tismana și a văzut Ortodoxia drept liant național pentru unire, amintește publicația.