Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Mărăști, momentul renașterii unei națiuni
„Eroul necunoscut, simbol al eroismului național” este expoziția de fotografie organizată la Mărăști, judeţul Vrancea, de Muzeul Militar Național București, în Școala „Regina Maria”. Aceasta cuprinde fotografii inedite cu momente din timpul Primului Război Mondial și cu personaje emblematice, participante la ceea ce cercetătorii numesc „Bătălia Moldovei”. Expoziția s-a înscris într-un eveniment mai amplu, în cadrul căruia au avut loc Sfânta Liturghie, parastas și momente artistice.
Comemorarea soldaților căzuți în luptele date pe dealurile Mărăștiului cu 100 de ani în urmă a început la biserica din localitate, ridicată de „Societatea Mărăști” și înființată chiar pe câmpul de luptă în anul 1917 de către toți ostașii Armatei a 2-a Române. Pe atunci, președinte de onoare era generalul Alexandru Averescu, comandantul acestei armate, iar președinte activ, generalul Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei a 3-a. După Sfânta Liturghie, a fost oficiat parastasul pentru eroi și sfințită troița situată în apropierea Mausoleului, la care au fost prezenți, alături de locuitorii zonei, autorități locale și județene, invitați din București, politicieni. „Datorită acestor ostași care și-au dat viața pentru eliberarea țării de sub ocupația forțelor străine am putut să ne împlinim idealul unității naționale. Noi suntem urmașii acelor viteji eroi. Ei au fost părinții, bunicii și străbunicii noștri. În memoria noastră ei nu au murit, ci permanent vor rămâne vii, modele de dăruire și iubire de neam”, a spus părintele Remus Stoian, parohul bisericii din Mărăști.
Manifestarea a continuat cu vizitarea Mausoleului Mărăști, unde a defilat Garda de Onoare alcătuită din membrii Asociației „Tradiția Militară”, după care au fost depuse coroane de flori și s-au intonat cântece patriotice, urmate de deschiderea expoziției dedicate Eroului necunoscut din 1923 și până în prezent. „Cunosc foarte bine istoria Eroului necunoscut pentru că am lucrat la Mausoleul de la Mărășești între 1990 şi 1995. Un imbold interior m-a mânat să mă aplec cu acribie asupra acestui simbol al eroismului național căruia nu-i fusese acordată atenția cuvenită”, a afirmat Valeria Bălescu, muzeograf la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București. Ea a pus accent pe alegerea Eroului necunoscut de către Amilcar Săndulescu, elevul Liceului Militar „Dimitrie Sturza” din Craiova, la 14 mai 1923, și pe aducerea mormântului Eroului necunoscut de la Mărășești în București, în anul 1991, printr-un decret special semnat de Petre Roman, prim-ministru al României la acea vreme.
Un simbol al spiritului de învingător
Prezent la eveniment, fostul premier a punctat importanța acestei victorii de la Mărăști: „Data de 9 iulie 1917 reprezintă punctul istoric în care soarta României a luat o turnură nouă. (...) Pierdusem toate resursele. Dispariția statului român părea iminentă. Cine mai credea că de la această dată, peste nici doi ani, România va fi România Mare, cu Ardealul și Basarabia laolaltă? Momentul de la 9 iulie este cel al renașterii. Dacă el nu exista, astăzi nu mai vorbeam despre nimic din ceea ce ne leagă de acest pământ și ne face pe toți români. Ostașii care au luptat aici au avut o motivație foarte puternică. Și-au dat seama că este vorba de acum ori niciodată. (...) Victoria de la Mărăști e o lecție de istorie glorioasă pe care nu trebuie s-o uităm nicicând”.
Programul artistic a fost oferit de ansamblul folcloric „Doina Covurluiului” din Galați, muzicieni ai Cercului Militar din Botoșani și elevi ai Colegiului Economic „Viilor” și ai Liceului „Dinu Lipatti”, ambele din Capitală. Evenimentul s-a încheiat seara târziu cu o procesiune cu torțe și un foc de tabără, după ce înainte s-a organizat o agapă. S-a mers apoi pe Valea Limpejoarei, locul unde au fost date lupte crâncene cu dușmanul cotropitor.
Fiecare bucată de pământ de pe aceste locuri a fost udată din belșug cu sângele soldaților noștri, căci orice pas, orice cotă, orice cazemată dușmană au fost cucerite cu mari sacrificii. Cine privește cu atenție la numele înscrise pe plăcile de marmură ale Mausoleului de la Mărăști va observa că ei vin din mai multe provincii românești, nu doar din Moldova, ci și din Muntenia și Oltenia. Acest fapt denotă că românii din întreaga țară au contribuit la această primă și strălucită victorie, ce a însemnat pentru noi un punct de cotitură în economia Războiului Mare, apropiindu-ne de eliberarea țării și îndeplinirea visului de unitate națională. Mărăști este unul dintre simbolurile rezistenței, al spiritului de învingător al românilor.
La organizarea manifestărilor s-au implicat Muzeul Militar Național din București, reprezentat de muzeograful Valeriu Bălescu, Societatea Mărăști 1917 „Mareșal Alexandru Averescu”, Asociația „Mareșal Averescu” de pe lângă Divizia a 2-a Infanterie „Getica” cu sediul în Buzău, reprezentată de colonelul Liviu Corciu, şi Primăria localității Mărăști.
