Povestea reînvierii unui locaş de cult simbol

Mâine va fi sfinţită Biserica „Sfânta Vineri”-Herasca, după o aşteptare de peste trei decenii de când a fost demolată, în timpul regimului comunist. Slujba de sfinţire va fi săvârşită de Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Credincioşii sunt aşteptaţi să vină din nou la această biserică-simbol din Capitală, unde se vor săvârşi slujbe după programul liturgic al bisericii vechi, sub ocrotirea Sfintei Muceniţe Parascheva. Proiectul noii biserici, care urmează să arate ca şi cea veche, cuprinde acum şi alte spaţii multifuncţionale, la demisol.

În luna iunie a anului 1987, la doar doi ani după sfinţirea ce a urmat restaurării unuia dintre cele mai cunoscute locaşuri bucureştene de închinare, Biserica „Sfânta Vineri”-Herasca era dărâmată de buldozere sub comanda regimului comunist ateu din România. Părintele Gheorghe Bogdan, cel care trudise atâta pentru refacerea bisericii care suferise de pe urma cutremurului din 1977, a decis după evenimentele din 1989 să rezidească locaşul de închinăciune ocrotit de Sfânta Muceniţă Parascheva, cunoscută în popor cu numele de Sfânta Vineri, începând demersurile în acest sens pentru a găsi un teren cât mai apropiat de locul în care fusese vestitul locaş.

În anul 2008, la 23 martie, după multă aşteptare şi răbdare, locul noii biserici a fost sfinţit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. A urmat truda zidirii, cu purtarea de grijă a aceluiaşi vrednic preot ­Gheorghe Bogdan, ajutat de ucenicii care astăzi continuă lucrarea frumoasă la această biserică ce a adunat mulţime de credincioşi iubitori de frumos şi rugăciune.

În 2015, la această biserică a fost numit paroh părintele Vlad Lapte, care slujea încă din anul 2008 aici, alături de părintele Gheorghe Bogdan, fostul paroh, iar coslujitor părintele Vasile Murafa, ambii ucenici ai părintelui Gheorghe Bogdan, care trudeşte astăzi în continuare la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, unde a slujit după dărâmarea Bisericii „Sfânta Vineri”.

Biserica arată ca şi cea veche

Proiectul noii biserici, care urmează să arate ca şi cea veche, dar care conţine şi alte spaţii, multifuncţionale, la demisol, a fost realizat de cunoscutul arhitect Andrei Mulţescu. După ridicarea bisericii „la roşu”, finisajele şi detaliile au fost proiectate de arhitectul Emilian Puiul, acestea trebuind să fie realizate în anii care urmează, deoarece biserica originală avea foarte multe decoraţiuni care necesită timp pentru executare. Domnul arhitect Emilian Puiul ne-a spus: „Proiectul iniţial nu a avut detaliile de finisaje, pe care le-am proiectat eu: pardoseala, coloanele, amenajarea curţii, gardul, ancadramentele de pe faţadă. Nu am avut timp suficient până acum şi spaţiul este destul de mic. Proiectul iniţial conţinea spaţiile de la subsol, unde am amenajat o capelă sub altarul bisericii mari, iar sub pronaos o sală multifuncţională. Tot acolo se află o minibibliotecă şi o bucătărie. Urmează să terminăm faţada, care să semene cu cea originală. Ca alură, biserica arată ca şi cea veche, iar în timp vom face şi finisajele care sunt costisitoare şi laborioase. Prima dată vom termina interiorul cu fresca bizantină, iar în paralel trebuie să facem şi decoraţiunile exterioare pentru a reface trecutul acestei frumoase biserici”.

Catapeteasma datează din 1830

Părintele paroh Vlad Lapte ne-a declarat că „Biserica «Sfânta Vineri» a fost un simbol al Bucureştilor până în anul 1987, însă din păcate a căzut sub lamele buldozerelor comuniste”.
„Din 1 noiembrie 2015 am preluat oficiul de paroh cu binecuvântarea Prefericitului Părinte Patriarh Daniel. Atunci biserica era la etapa «gri» în partea de sus, iar la subsol «la roşu». Am început să executăm lucrările pentru a reda frumuseţea bisericii de odinioară. Astfel, a fost tencuit subsolul, apoi s-au făcut instalaţiile termică şi sanitară, după care a apărut această frumoasă lucrare de sub picioarele noastre, din şapte nuanţe de marmură, cu motive florale bizantine”, ne spune părintele paroh.

Fusurile coloanelor, capitelurile acestora şi faţada cafasului au fost îmbrăcate în piatră, iar bazele coloanelor făcute din piatră naturală de Vraţa. Toate acestea au fost executate de maestrul Dan Munteanu. Sfânta Masă a fost realizată de maestrul Anton Raţiu, tot din piatră de Vraţa. „Catapeteasma originală, ce datează din 1830, este acum în atelierul de restaurare al maestrului Dan Mihai Ivanovici şi urmează să fie amplasată în biserică. Am adus, de asemenea, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Parascheva, păstrată în răstimpul rezidirii în casa memorială a Sfântului Calinic, la Mănăstirea Cernica, iar în ultima perioadă în Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou. Biserica este dotată acum cu strictul necesar de mobilier bisericesc pentru a se putea sluji aici. Avem două candelabre mari cu elemente decorative care reproduc decoraţiunile catapetesmei.  Duminică va avea loc sfinţirea bisericii de către delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Epsicopul Basarabiei de Sud. Este o bucurie pentru credincioşii care ţin minte fosta biserică. S-a aprins încă o făclie în centrul oraşului prin reînvierea acestei biserici. Credincioşii ţin minte biserica şi vin la noi să ne sprijine pentru lucrările pe care le facem în continuare. Îi îndemnăm să vină la sfinţire şi la slujbele care vor avea loc ulterior, după programul de odinioară al Bisericii «Sfânta Vineri»-Herasca”, a declarat pr. paroh Vlad Lapte.

Un vis împlinit

În curtea bisericii l-am întâlnit pe domnul Ion Drăghici, un vechi enoriaş al Bisericii „Sfânta Vineri”-Herasca. Acesta ne-a ­împărtăşit câteva impresii legate de lucrările, trecutul şi viitorul bisericii: „Biserica «Sfânta ­Vineri» era o oază de linişte. Când intram în ea simţeam că sunt înconjurat de prieteni. Mergeam cu toată dragostea la slujbe­le făcute de părintele Gheorghe Bogdan. Mai tot timpul biserica era plină de oameni care primeau călăuzire şi mângâiere. După dărâmarea locaşului am mers la Biserica «Sfântul ­Gheor­ghe» - Nou, unde mă sfătuiam în continuare cu părintele duhovnic. Rezidirea bisericii a fost ca un vis împlinit. Abia aşteptam să o văd din nou. Vin din apropierea Podului Grant şi mă simt cu totul deosebit aici, acum, lângă noii părinţi slujitori de aici”.

După sfinţirea de duminică slujbele vor fi săvârşite conform programului liturgic al fostei biserici, respectiv Dumnezeiasca Liturghie în zilele de luni, miercuri, vineri şi duminică, miercuri seara Acatist şi slujba Aghesmei Mici, iar vineri seara Taina Sfântului Maslu, cu rugăciuni speciale pentru folosul credincioşilor.