Religie și religiozitate în zorii erei Inteligenței Artificiale

Cred că un început potrivit pentru această scurtă prezentare constă în a-l provoca pe fiecare cititor la un exercițiu de imaginație. Încercați să vă închipuiți o existență personală în contextul lipsei internetului: fără mesaje instant, e-mailuri sau videoconferințe; cu orice documentare făcută exclusiv în biblioteca fizică personală sau cea publică, fără filme și seriale pe platforme de streaming, fără muzică, fără știri online, fără magazine în medii virtuale, fără internet-banking, fără hărți online și tehnologie GPS. Pentru cei care reușesc să se imagineze în această lume (și doar pentru ei), îndrăznesc a lansa o provocare suplimentară: Cum ne-am descurca într-o lume lipsită de electricitate? Cum ar fi să ne bazăm viața cotidiană pe căruțe luxoase și porumbei călători pricepuți, să ne întoarcem la o medicină bazată exclusiv pe stetoscop, observare și palpare, iar farmacia să împartă cu generozitate ceaiuri, tincturi și pulberi?

Dacă nu avem o latură ascetică extrem de intensă, scenariile propuse reprezintă provocări la limita supraviețuirii. Electricitatea, internetul sau alte elemente tehnologice extraordinare devenite pentru omul contemporan normalități au intrat în viața noastră și au rămas definitiv. Beneficiile pe care Inteligența Artificială le promite (și le oferă deja) omenirii ne îndreptățesc să credem că și ea va fi parte firească a unei vieți viitoare. Fiecare revoluție tehnologică a resetat modul de funcționare a omenirii și probabil aceasta o va face mai radical decât cele anterioare. Religiozitatea nu face excepție. În urmă cu două luni, în Germania, deja a fost livrat primul serviciu religios generat de Inteligența Artificială, în cadrul unei conferințe protestante. Diluarea religiozității tradiționale înspre o spiritualitate neinstituțio­nalizată, ce adeseori îmbracă forme ale animismului antic, va crea contextul favorabil pentru o prezență tot mai consistentă a religiozității în mediile online.

Dar acest lucru nu e obligatoriu un motiv de îngrijorare. Mântuitorul Însuși a fost un om al vremii Lui. Viața pe pământ a Domnului Hristos, așa cum este relatată în Evanghelii, ne oferă o imagine a vieții din vremea Sa, a obiceiurilor, tradițiilor și activităților cotidiene ale oamenilor din acea perioadă și zonă geografică. Nici El nu S-a ferit de cele ce existau... S-a suit în corabie, S-a încins cu ștergar, a luat vasul de spălat, a intrat în Ierusalim șezând pe mânzul asinei, iar cămașa Lui era țesută. Noi știm că în esență „creștinii nu se deosebesc de ceilalți oameni nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin îmbrăcăminte, nici prin limbă”, prin urmare, nu folosirea sau nefolosirea tehnologiei avansate deschide porțile cerești.

Este evident că intersecția dintre religiozitate și Inteligența Artificială nu poate fi contestată și că Biserica se va poziționa oficial cu privire la aceste noi tehnologii, la limitele și cadrul folosirii lor. Întrucât știm că lumina electrică a adus cu sine și întunericul duhovnicesc al tehnologizării excesive, să luăm aminte fiecare ca la nivel personal Inteligența Artificială să nu dezvolte prostia naturală.