Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Chip luminos, luptător al lui Hristos
Întru bucuria întâlnirii cu Tatăl Ceresc s-a săvârşit în Domnul preacuvioşia sa părintele arhimandrit Grigorie Băbuş, în data de 7 februarie, la Spitalul „Sf. Luca“ din Bucureşti.
Cuvioşia sa şi-a dedicat în întregime viaţa Bisericii. Născut la data de 3 iunie 1915, în localitatea prahoveană Teişani, părintele arhimandrit Grigorie a fost călugărit de către unchiul sfinţiei sale, arhimandritul Grigorie Georgescu, mare duhovnic şi stareţ al Mănăstirii Cheia. A urmat cursurile seminariale la Mănăstirea Cernica şi cele ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti, fiind coleg de an cu vrednicul de pomenire părintele patriarh Teoctist şi cu marele duhovnic al Capitalei - arhimandritul Sofian Boghiu.
Slujitor al Catedralei patriarhale, iniţiator, fondator şi director al Bibliotecii Sf. Sinod, părintele arhim. Grigorie Băbuş a mers întreaga-i viaţă pe două drumuri - altarul şi cartea. Aşa l-am cunoscut şi preţuit pe sfinţia sa încă din anul 1982, devenindu-i cel mai mic dintre ucenici. Asumarea suferinţei pentru Biserică şi Neam ne-a arătat-o celor ce i-am fost apropiaţi drept calea salvatoare pentru suflet. Anii de temniţă grea pe care i-a îndurat la începutul instalării bolşevismului în România l-au statuat pe părintele arhim. Grigorie Băbuş chip luminos, blând, mereu cu bucuria sufletului întru întâmpinarea aproapelui. Oricine, oricând îl căuta, cu dureri sau bucurii, primea mângâiere şi-i oferea din Hristosul inimii sale.
A fost un om de jertfă şi un luptător întru bucuria Învierii lui Hristos; cu glasul dăruit de Dumnezeu cânta rânduielile bisericeşti atât de minunat, încât îşi căpătase numele, de la patriarhul Justinian, de „Privighetoarea Patriarhiei“.
În umbra Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul, Biblioteca Sf. Sinod, coordonată de părintele arhim. Grigorie Băbuş, a devenit încet, încet o emblemă naţională, un focar de cultură, mereu îmbogăţit cu lucrări noi şi vechi, aşa încât, astăzi, constituie un tezaur de nepreţuit al Patriarhiei Române.
Prieten de o viaţă al patriarhului Teoctist, care îl numea „Patriarhul cărţii“, părintele arhim. Grigorie Băbuş s-a născut în ceruri pentru veşnicie de ziua în care, cu 93 de ani în urmă, se năştea în istoria noastră patriarhul Teoctist. O prietenie de o viaţă întru iubirea lui Hristos, slujirea Bisericii şi a Neamului.
Bunul Dumnezeu să-i rânduiască sufletul în cetele drepţilor!