Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Creștinismul și identitatea Europei
Trăim într-o lume zbucimată, plină de nelinişti, generate de bombardamentul informaţional la care suntem supuşi zilnic. Pentru a ne găsi liniştea în acest univers zgomotos este important să descoperim valorile credinţei noastre şi atunci vom vedea că lumea are o vocaţie creştină.
Continentul în care trăim are o identitate creştină, lucru subliniat şi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „Identitatea Europei este modelată de matricea spiritualităţii creştine” (Europa între matricea sa creștină, secularism şi fenomenul imigrației, Mesaj pentru a 16-a ediție a Seminarului Internațional „Penser l’Europe”, cu tema „Religiile şi identitatea europeană”, Bucureşti, 29 septembrie 2017, Aula Academiei Române).
Civilizația în care trăim astăzi este izvorâtă din Cuvântul Evangheliei Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, împletită cu elemente ale culturii greco-romane sintetizate în spaţiul imperiului condus de Roma în urmă cu două milenii.
Această civilizație are la bază creștinismul. Forța ei stă în credința creștină a celor care împărtășesc aceste valori. De aceea putem spune că Europa reprezintă o cultură şi o civilizaţie fundamentate pe credinţa creştină.
Europa este astăzi cel mai vizitat continent pentru măreţele sale monumente creştine. Aceste catedrale construite în sute de ani arată credinţa ctitorilor care nu au zidit doar pentru timpul lor, ci pentru veacurile ce vor urma. Ei nu au ctitorit pentru slava lor, ci pentru preamărirea lui Dumnezeu. Pentru aceşti oameni, liantul vieţii lor şi legătura cu generaţiile ce au urmat reprezintă credinţa creştină. În centrul existenţei lor era Dumnezeu şi scopul vieţii lor, mântuirea.
Până astăzi, definitorii pentru spiritul european sunt aceste măreţe biserici, ce arată vocaţia creştină a acestui continent, creştinismul fiind elementul esențial al identităţii europene.
De la un capăt la altul al Europei, creştinismul a fost şi este un liant, deşi se exprimă diferit ca limbă sau ca opţiune confesională. El a construit nu numai Occidentul catedralelor, ci şi spaţiul cultural românesc în care aportul Bisericii a fost decisiv.
Europa trebuie să se inspire din patrimoniul său creştin pentru a putea privi cu încredere spre viitor. Fără identitatea creştină, Europa, aşa cum o ştim, nu poate dăinui.
Popoarele din Europa sunt creştine de peste un mileniu, unele chiar din primele veacuri ale Bisericii. Creştinismul a adus un nou mod de gândire şi de considerare faţă de persoană şi faţă de viaţa socială a oamenilor, în general.
Lumea noastră s-a zidit pe valorile izvorâte din iubirea creştină adusă de Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos şi, dacă vrea să aibă un viitor, trebuie să le păstreze cu sfinţenie.
În timpurile pe care le trăim suntem datori să avem grijă pentru apărarea valorilor milenare ale poporului român, și anume cele ale credinței creștine. Într-o societate în care diverse ideologii încearcă descreștinarea Europei, noi suntem datori, mai ales din respect față de cei care au făurit această țară creștină, să mărturisim valorile credinței noastre.
Conservarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase româneşti le face Biserica noastră Ortodoxă, care a fost şi este un factor de unitate pentru români.
Păstrarea identităţii de credinţă şi neam, a tradiţiilor şi a limbii, la care se adaugă preocuparea pentru educaţia tinerilor, reprezintă misiunea Bisericii astăzi.
În societatea în care trăim, din nefericire, de multe ori ni se pun înainte noţiuni care nu corespund modului de gândire ancestral românesc. Suntem parte a civilizaţiei europene şi pentru că suntem creştini. Având această conştiinţă, nu trebuie să facem compromisuri când este vorba de credinţa noastră.
Creştinul îşi vădeşte credinţa în societatea de astăzi nu doar prin proclamarea publică a acesteia, ci mai ales prin viaţa sa plină de recunoştinţă faţă de Dumnezeu. El trebuie să fie o lumină a credinţei şi a faptelor care-l arată că este un următor al lui Hristos.
Viaţa noastră, conform învăţăturii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, se vădeşte ca o Evanghelie deschisă pentru întreaga lume, prin conduita, prin faptele şi prin atitudinile noastre din societatea în care trăim. Degeaba clamăm peste tot că suntem credincioşi, dacă faptele noastre ne arată că suntem necredincioşi.
Pentru a fi creştin nu este de ajuns doar să declari acest lucru, ci este nevoie să arăţi acest lucru prin faptele tale şi prin mărturisirea zilnică a acestui lucru, prin atitudinea creştină pe care o arătăm în societate.
Atâta timp cât viaţa noastră este ghidată de valorile aduse lumii de Evanghelia lui Hristos, nu ne vom pierde identitatea noastră creştină, prin care înţelegem totalitatea adevărurilor de credinţă mărturisite de Biserică.
Creştinismul vesteşte de 2.000 de ani că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. El a mântuit neamul omenesc prin Jertfa Sa de pe Cruce, iar prin Înviere ne-a dăruit viaţă veşnică. Scopul vieţii noastre creştine este să ajungem la mântuire.
Creştinul trebuie să se manifeste ca următor al lui Hristos prin exemplul vieţii sale, o mărturie vie a Evangheliei Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Europa de azi este chemată să redescopere vocaţia creştină pe care a mărturisit-o timp de secole şi prin care şi-a definit identitatea.