Răspunsuri duhovniceşti: Rostind rugăciunea Tatăl Nostru, manifestăm credinţa că vom primi cu adevărat Trupul şi Sângele Fiului

Pentru ce se rosteşte de către toţi - înainte de împărtăşire - Tatăl nostru?

Înainte de Sfânta Împărtăşanie se rosteşte de către toţi credicioşii rugăciunea Tatăl nostru pentru mai multe motive. Întâi, pentru că prin Sfânta Împărtăşanie ne vom uni în modul cel mai strâns cu Fiul Tatălui făcut Om şi, prin aceasta, vom deveni şi noi fii după har ai Tatălui ceresc. Aşa ne va vedea Tatăl când vom purta în noi Trupul şi Sângele Fiului Său. Şi această simţire de fii ai Tatălui trebuie să ne-o însuşim purtând în noi Trupul şi Sângele Lui. Deci, rostind rugăciunea Tatăl nostru, manifestăm credinţa că vom primi cu adevărat Trupul şi Sângele Fiului şi prin aceasta vom deveni şi noi fii ai Tatălui, dar facem şi noi efortul de a începe să ne simţim fii ai Lui. Făgăduim apoi să cinstim numele Lui, purtându-ne ca adevăraţi fii ai Lui. Dacă ne-am purta urât, afirmând însă că suntem fii ai Lui, am face ca numele Lui - Tată al unor astfel de fii - să fie luat în râs. Aflându-ne îm preajma împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Fiului Său, ştim că prin aceasta vom fi şi noi fii ai Împăratului ceresc împreună cu Fiul Său, şi ne rugăm să ne ajute să ne vedem cu adevărat şi noi în această împărăţie, să nu rămânem prin faptele noastre în afara ei. Iar întrucât în această împărăţie trebuie să se facă voia Lui, care e ca toţi să se iubească şi să fie fericiţi în ea, ne rugăm să facem şi noi, şi să facă cât mai mulţi, sau chiar toţi voia Lui, ca să aibă toţi fericirea de a fi membri ai acestei împărăţii şi fii ai Împăratului împreună cu Fiul Cel Unul Născut. Ca cei ce suntem şi vom fi prin Sfânta Împărtăşanie şi mai mult fii ai Celui ce voieşte să fie Tată al tuturor cerem să ne ierte greşelile şi făgăduim să iertăm şi noi pe cei cărora le este şi vrea să le fie tot mai mult Tată. Cum să nu iertăm pe fiii Tatălui nostru? Sunt însă ispite care ne pot împiedica de la această iertare şi de la împlinirea voii Lui. De aceea, ne rugăm să nu îngăduie să fim supuşi ispitelor, chiar dacă acestea ne pot fi şi un prilej de întărire. (arhim. Ioanichie BĂLAN, Convorbiri duhovniceşti - cu pr. prof. Dumitru Stăniloae)